Cultura antreprenorială în România: cum ștergi peste 40 de ani în care eșecul a fost blamat

Cu toate acestea, deși înregistrăm cea mai mare creștere din UE, la nivel micro, veniturile se concentrează în jurul unui număr mic de companii. Astfel, 4% din totalul firmelor autohtone reprezintă motorul economiei autohtone, iar jumătate din ele se află în stare de dificultate.

Printre cauzele acestei stări de fapt se numără și dificultățile antreprenoriale neprevenite sau netratate care conduc la diminuarea numărului de antreprenori: antreprenorii sunt stigmatizați după un eșec, iar opt din 10 antreprenori sunt tentați să se retragă din antreprenoriat după primul eșec (conform cifrelor europene).

În acest context, cum putem șterge peste 40 de ani de istorie a României în care eșecul a fost blamat?

”Stigmatizarea eșecului în business se trage din educația pe care am avut-o în timpul comunismului, în care se înfierau greșelile și eșecul”, spune Andrei Cionca, președintele CITR Grup, inițiatorul unui proiect inedit, Muzeul antreprenoriatului: 100 de ani de antreprenoriat în România, o expoziție deschisă pe 18 aprilie la Palatul Noblesse.

Stigmatizarea eșecului în business se trage din educația pe care am avut-o în timpul comunismului

Deși Cionca crede că ne îndreptăm spre o normalitate în acest sens, Cosmin Alexandru, parte din echipa care a curatoriat secțiunea Contemporani a expoziției, el însuși antreprenor și decan al The Entrepreneurship Academy (prima facultate de antrprenoriat de la noi), este de părere că sistemul educațional românesc încă are tendința de a penaliza greșelile și eșecurile. ”Avem experiența studenților noștri. Sunt foarte speriați și stresați că se fac de râs dacă au un proiect care nu le iese. Ne spun frecvent că mai bine nu fac decât să dea greș”, afirmă acesta, precizând faptul că este nevoie de o schimbare masivă ce ar trebui să pornescă din educație.

”E o parte normală din viață să nu-ți iasă. Asta trebuie să învețe tinerii din ziua de azi”, spune Cosmin Alexandru.

Eșecul nu a fost privit mereu, în România, ca un punct final al călătoriei antreprenoriale. De exemplu, vechii antreprenori de la începutul secolului XX au avut o atitudine mult mai relaxată față de eșec, chiar dacă au fost nevoiți să facă și compromisuri. ”Cam toți au eșuat într-o afacere. Dar e important să reținem faptul că nu aveau doar o afacere”, spune Dumitru Lăcătușu, istoric și curatorul secțiunii Fondatori.

De exemplu, familia Chrissoveloni, una dintre cele mai mari familii de bancheri din țara noastră, a trebuit să se împace cu gândul că banca a dat faliment în timpul marii crize economice din 1929-1933. Însă au reușit să reconstruiască afacerea câțiva ani mai târziu, chiar dacă nu a mai ajuns niciodată la același nivel.

”A existat o cultură antreprenorială în perioada interbelică. Ceea ce a făcut diferența în acele momente a fost educația noilor antreprenori care au fost școliți în afară, în Germania, la Londra sau la Viena. Au învățat ceva de acolo și au aplicat ceea ce au învățat în afacerile din România, au învățat să adapteze”, mai spune Lăcătușu. Acesta precizează faptul că, în perioada interbelică exista Uniunea Națională a Industriașilor din România care număra peste 2.000 de membri.

E nevoie ca noile generații, elevii, să aibă acest vis, de a deveni antreprenori

”Ca să treci de marea criză este ceva ce ține și de abilitățile antreprenoriale”, afirmă Lăcătușu.

În țara noastră, o nouă etapă de stigmatizare a antreprenorilor a fost și în perioada de criză din 2010-2013, când un număr foarte mare de afaceri s-au confruntat cu dificultăți și chiar au fost închise.

”Până atunci era destul de greu să dai greș în business, pentru că era o perioadă în care cumpărai teren cu 1 euro și vindeai cu 5 euro. Primul impuls era să stigmatizăm eșecul. Amploarea pe care a luat-o atunci ne-a făcut să ne dăm seama că este un fenomen economic. În acei ani s-a schimbat perspectiva privind eșecul în business”, completează Andrei Cionca.

Potrivit acestuia, la nivelul Uniunii Europene sunt statistici care spun că, doar 8% din antreprenorii care eșuează prima dată decid să încerce și a doua oară. ”Acest lucru duce, în timp, la o erodare clară a numărului de antreprenori și a calității acestora. Antreprenorii sunt motorul dezvoltării economice a oricărei țări. Trebuie să încurajăm antreprenorii să încerce a doua oară, a treia oară. Va învăța mult mai multe lucruri și le va pune în practică”, afirmă Cionca. Reprezentantul CITR Grup afirmă faptul că, aceleași statistici menționează faptul că, 80% dintre antreprenorii care decid să lanseze noi afaceri după un eșec au o performanță mai bună. ”Un astfel de antreprenor știe să controleze mai bine punctele slabe, performanțele”.

În același timp, Cionca observă faptul că, în acești aproape 30 de ani de la Revoluție, România are deja 2 generații de antreprenori.  

Antreprenorii sunt motorul dezvoltării economice a oricărei țări

”Până acum, generațiile clasice erau de 20 de ani. Acum vedem deja o schimbare, sunt afaceri care au succes, au o istorie. Avem și această nouă generație care vine cu o nouă abordare și care cred că îi vor depăși pe predecesorii lor”, spune Andrei Cionca.

”E nevoie ca noile generații, elevii, să aibă acest vis, de a deveni antreprenori”, afirmă și Cosmin Alexandru. Din punctul său de vedere este nevoie ca noua generație să regăsească inspirația pentru afaceri în poveștile antreprenorilor care au dus greul după Revoluție. ”Antreprenorul contemporan a învățat să trateze orice obstacol ca o școală”, mai spune el.

Muzeul antreprenoriatului ilustrează, în trei perioade istorice din ultimii 100 de ani, 30 de povești antreprenoriale: 10 antreprenori din perioada 1918 - 1945 (secțiunea Fondatori), 10 povești românești de succes de după ’89 (secțiunea Contemporani) și alți 10 antreprenori care au regândit regulile jocului (secțiunea Noua generație).

Muzeul poate fi vizitat între 18 și 21 aprilie, în fiecare zi lucrătoare, între orele 10:00 și 18:00, iar sâmbătă, 21 aprilie, între orele 11:00 și 20:00. Totodată, expoziția va fi găzduită și de alte locații din București și din alte orașe, pe tot parcursul anului 2018.