Cum funcționează SMS-urile frauduloase care se folosesc de numele Poliției Române | Atenție, Verificat

„Vehiculul dumneavoastră a fost înmatriculat pentru depășirea limitei de viteză! Aceasta e a doua notificare! Vă rugăm să achitați amenda sau să depuneți o contestație!” Așa arată mesajul primit de mulți români în această vară, unul care pare să vină de la Poliția Rutieră Română. Doar că instituția nu comunică prin SMS cu cetățenii, iar mesajul face parte dintr-o campanie de phishing care a golit deja conturile mai multor persoane păcălite de aparența lui de autenticitate.

Formatul seamănă cu alte țepe trimise prin SMS în ultimii ani, cele care imitau firme de curierat, Poșta Română sau banca. De această dată, numele folosit e cel al unei instituții cu care puțini oameni vor să intre în conflict.

Mesajul combină cinci elemente menite să creeze panică și să grăbească reacția destinatarului. Textul poartă titulatura completă a instituției, Poliția Rutieră Română, și anunță un termen limită pentru plata amenzii. Unele variante sunt personalizate, deși cele mai multe rămân generice, iar mesajul se prezintă explicit ca a doua notificare, pentru a sugera o urgență suplimentară. La final, apare un link de plată către un site care imită vizual ghiseul.ro, platforma reală prin care se achită amenzile în România, dar care folosește de regulă un alt domeniu, de tipul ghiseul.cc.

Combinația dintre numele instituției, termenul limită și link-ul aparent oficial e suficientă pentru ca mulți oameni să nu mai verifice sursa mesajului înainte să plătească.

Unele variante ale mesajului cer un răspuns prealabil pentru deblocarea accesului la site, după modelul folosit la plata taxei de pod la Fetești: 0 pentru refuz, 1 pentru acceptare. Gestul pare inofensiv, însă are un efect tehnic important, elimină filtrele de spam ale telefonului din ecuație, pentru că sistemul înregistrează o conversație activă în locul unui mesaj automat. Abia după acest răspuns, victima este redirecționată către site-ul fals, unde introduce datele cardului. Banii nu ajung însă la Poliție, ci direct în conturile atacatorilor.

Metoda nu e nouă, doar ținta s-a schimbat. Curierii au fost printre primele branduri imitate, cu mesaje care cereau redirecționarea unui pachet și, în acest proces, datele cardului. Poșta Română a trecut prin scenarii similare, la fel și băncile, care „cereau”, în variantele false, reactualizarea urgentă a datelor de cont. Tiparul rămâne constant. Se folosește numele unei instituții cu care oamenii interacționează des și se creează impresia unei obligații pe care nu îți permiți să o ignori.

Mecanismul funcționează pentru că mizează pe urgență. Când vine vorba de un colet, vrei să ajungă repede. Când vine vorba de bancă, nu vrei să pierzi accesul la cont. Iar când numele folosit e al Poliției, puțini oameni mai stau pe gânduri înainte să plătească.

Poliția Română nu comunică prin SMS sau WhatsApp cu privire la amenzi. O eventuală amendă pentru depășirea vitezei în localitate ajunge prin Poștă, ca scrisoare recomandată, pentru că instituția este obligată prin lege să informeze șoferul fizic, nu digital. Nu există, prin urmare, notificări de tip „a doua atenționare” trimise pe telefon, iar plata amenzilor se face exclusiv pe ghiseul.ro sau la ghișeele CEC Bank, niciodată pe alte site-uri, oricât de asemănătoare ar părea numele domeniului cu cel oficial.

Cea mai eficientă verificare rămâne una simplă: un telefon la secția de Poliție sau o vizită directă, cu SMS-ul arătat unui angajat. Digitalizarea serviciilor publice e utilă, dar atunci când vine vorba de bani, o confirmare de la un om real elimină orice îndoială.

Fenomenul nu e izolat. Conform raportului Global Scam Intelligence publicat de Bitdefender, la nivel global au fost identificate 92 de milioane de mesaje frauduloase, grupate în aproximativ 260.000 de campanii concentrate. Practic, unul din 20 de SMS-uri primite este fraudulos, iar temele cele mai frecvente țin de finanțe, divertisment, livrări, prețuri, asigurări și sănătate, domenii în care oamenii reacționează rapid și fără să verifice sursa.

În România, tiparul e ușor diferit. Mesajele frauduloase se concentrează în special pe livrări și premii false, însă apariția campaniei care imită Poliția Rutieră arată că atacatorii testează constant nume noi de instituții, pe măsură ce inteligența artificială le permite să scrie mesaje într-o română corectă și să copieze aproape perfect site-urile oficiale.

Dincolo de verificarea directă la sursă, o soluție de securitate Bitdefender instalată pe telefonul mobil poate semnala automat un SMS cu potențial periculos sau cu un link suspect. Bitdefender pune la dispoziție și Scamio, un chat online în care poți copia mesajul primit și primești în câteva secunde o evaluare, țeapă sau mesaj legitim.

Până când comunicarea instituțiilor publice va deveni cu adevărat digitală și verificabilă, cea mai sigură reacție la un SMS care cere bani urgent rămâne aceeași, o pauză de câteva minute și un telefon la un om real, înainte de orice plată.