Atenție, Verificat | Cum funcționează un deepfake și cum te aperi de promisiunile de investiții cu randament peste noapte

Astfel de exemple includ clipuri sau postări în care persoane publice ar recomanda investiții în așa-numite platforme naționale sau oportunități „secrete”. Mesajele sunt fabricate, iar scopul este unul simplu: convingerea utilizatorilor să transfere bani către scheme frauduloase.

Când economia devine imprevizibilă, inflația crește, iar veniturile nu mai acoperă cheltuielile, promisiunile de câștig rapid devin mai convingătoare. Schemele în care investești o sumă mică și primești rapid de câteva ori mai mult par, uneori, greu de ignorat.

În realitate, aceste mecanisme funcționează ca o redistribuire a banilor. Fondurile pleacă de la persoane care speră la un câștig rapid și ajung la cei care construiesc și promovează înșelătoria.

Falsurile sunt adesea realizate cu ajutorul inteligenței artificiale sau prin editarea unor imagini existente, pentru a crea impresia de legitimitate. 

Postările apar frecvent în social media și folosesc imagini sau declarații atribuite unor persoane cunoscute. Pot include nume din mediul bancar, antreprenori sau figuri publice asociate cu succesul financiar. 

De cele mai multe ori, conținutul pare preluat dintr-o publicație. Numele paginilor sunt construite astfel încât să semene cu site-uri de știri reale, dar fără a avea legătură cu acestea. 

Imaginile folosite par autentice la prima vedere. Uneori sunt fotografii reale, alteori sunt modificate sau generate cu inteligență artificială pentru a crea expresii dramatice sau situații credibile. 

În spate nu există nicio investiție reală, ci doar mecanisme prin care utilizatorii sunt convinși să trimită bani. 

Piața scamming-ului face pagube de aproape un trilion de dolari anual — și asta doar din ce se raportează la poliție. Dintr-o industrie a criminalității cibernetice de 9 trilioane, un trilion vine doar din astfel de fraude. Bogdan Botezatu, Senior Director Threat Research la Bitdefender, pune lucrurile în perspectivă: „Scammingul a devenit nu numai o sursă puternică de pierderi financiare, dar a devenit și foarte ușor de executat." 

De ce atât de ușor? Pentru că escrocii au acum un avantaj structural. „AI-ul ofensiv în deepfake și fraude este mult mai avansat decât cel defensiv." Algoritmii pe care îi cunoaștem ca chatboți traduc în timp real, chiar dacă atacatorul nu vorbește română. 

Și fac ceva mai subtil decât traducere: „Acești algoritmi au capacitatea psihologică de a răspunde adaptiv. Cu cât îi spunem chestii mai importante, cu atât ne prinde mai bine — și ține minte conversația. Îl ajută pe atacator să ruleze sute de scheme în același timp." 

Deepfake-urile nu atacă telefonul. Atacă judecata. „Înainte, amenințările informatice ținteau telefonul, laptopul de acasă, calculatorul de la serviciu. Aici, deepfake-urile și scamurile în general țintesc felul în care gândești. Tu ești victima și ce ți se infectează este creierul — felul în care percepi lumea."

Metodele tehnice de identificare sunt deja depășite sau pe cale să devină. „Acum câțiva ani, deepfake-urile aveau mai multe degete decât trebuie. Sau fețe asimetrice. Lucrurile acestea se schimbă pe măsură ce algoritmii se rafinează și pe măsură ce plăcile video devin din ce în ce mai puternice." Sfatul lui Botezatu e să nu te bazezi pe astfel de semne: „Ce vă spun acum poate fi perimat până la sfârșitul anului sau în doi ani.”, 

Ce rămâne valabil nu e tehnic. „N-aș vrea să-i spun așa, că sună banal, dar e bunul simț. Când începem să facem investiții, randamente de 30-50% nu sunt posibile — altfel toți am fi bogați, și noi doi n-am mai avea discuția asta, am fi prea ocupați pe o plajă undeva." Cea mai bună apărare, spune el, e să nu acționezi rapid: „Să ne gândim un pic dacă situația care ni se expune este posibilă și să nu reacționăm imediat, ci să vorbim cu cineva care poate știe mai multe — să ne consultăm, să vorbim cu familia, cu prietenii."

Același lucru e valabil și dincolo de investiții. „Riscăm să luăm tot felul de produse neomologate sau toxice, care ne sunt livrate ca medicamente universale împotriva tuturor felurilor de boli."

Între timp, Bitdefender construiește răspunsul tehnic — inclusiv agenți AI care răspund efectiv la apelurile escrocilor, în locul victimelor, ca să înțeleagă cum funcționează schema pe dinăuntru. Iar pentru utilizatorul obișnuit există deja Scamio: trimiți un screenshot sau descrii situația și primești un verdict. „Tot ce trebuie să facem este să-i descriem un pic situația în care ne aflăm sau să-i oferim un screenshot, să-l analizeze — și acesta să ne spună dacă situația e un scam sau e ceva ce n-a mai întâlnit până acum."

Verifică înainte să ai încredere: instrumente precum Bitdefender Scamio sau Bitdefender Link Checker te pot ajuta să verifici rapid mesajele sau linkurile suspecte.”

”O soluție de securitate de încredere te poate ajuta să detecteze și să blocheze amenințările înainte să devină o problemă.

Primul semnal de alarmă este logica ofertei. Promisiunile de tipul „investești 1.000 de lei și primești triplu într-o lună” nu au echivalent în produse financiare reale. Depozitele bancare oferă dobânzi limitate, iar investițiile la bursă implică riscuri și variații.

Un alt element important este pagina care promovează investiția. Numele poate sugera o sursă de știri, dar verificarea conținutului arată adesea că pagina există doar pentru a distribui astfel de mesaje. 

Imaginile pot conține inconsecvențe. De exemplu, persoane publice pot apărea în contexte fabricate sau alături de alte figuri care nu au legătură reală cu situația prezentată. O simplă căutare poate confirma dacă imaginea este autentică.

Linkurile sunt, de asemenea, relevante. Site-urile legitime au adrese clare și ușor de recunoscut. În schimb, paginile frauduloase folosesc adrese neobișnuite sau foarte asemănătoare cu cele reale, dar ușor modificate. 

Chiar dacă accesarea unui link nu duce imediat la pierderi, este important ca utilizatorii să compare site-ul accesat cu cel oficial, deschizând o pagină nouă și verificând informațiile.

Un alt semn este lipsa verificărilor de identitate. În orice serviciu financiar legitim, utilizatorii trebuie să furnizeze date personale. Promisiunile care omit acest pas indică, de regulă, o tentativă de fraudă.

Aceste înșelătorii exploatează emoții precum urgența sau teama de a pierde o oportunitate. Mesajele sugerează adesea că oferta este limitată sau că informația este ascunsă publicului larg.

În același timp, utilizarea unor nume cunoscute creează un sentiment de încredere, chiar dacă asocierea este falsă.