Cum să-ți dezvolți produsul ca un UX designer - ce înseamnă ideația și cum o faci cum trebuie

Acest articol este a treia parte dintr-o serie mai amplă despre cum să folosești metode de UX Design pentru a-ți construi produsul și a-ți crește afacerea. Iată prima și a doua parte a acestei serii.

Am trecut prin pasul de inspirație, am pus în aplicare mai multe metode de cercetare și am colectat o sumedenie de informații relevante de la utilizatori. Și acum, ce facem?

Nu puține sunt exemplele în care cercetarea este facută doar pentru a satisface orgoliul personal, al unui coleg de proiect sau al unui stakeholder, ca apoi tot ce s-a descoperit să fie uitat într-un folder, fără să revenim vreodată la el.

Problema este că informațiile din procesul de cercetare sunt de multe ori organizate haotic și prezintă o provocare în încercarea de a descoperi esența lor. În acest articol vom vedea cum putem să folosim rezultatele cercetării pentru a genera soluții.

Menționam în primul articol al acestei serii 3 modele de lucru cu care am interacționat în munca pe care o fac: IDEO Design Kit, Design Sprint și Frog’s Collective Action Toolkit. Pentru a descrie pasul de ideație voi folosi modelul de la IDEO, întrucât mi se pare cel mai detaliat dar și cel mai distractiv.

IDEO Design Kit este un framework conceput de IDEO și bazat pe experiența lor în dezvoltarea de produse fizice, digitale sau servicii. Deja de câțiva ani, pe platforma Acumen, IDEO ține cursul practic gratuit “Introduction to Human-Centered Design”.

La sfârșitul anului trecut, împreună cu echipa de design de la Grapefruit, am hotărât să ne înscriem la acest curs pentru exercițiu. Am ales una din cele 2 provocări propuse în suportul de curs și anume “Cum putem să furnizăm opțiuni mai sănătoase de mâncare pentru familiile defavorizate?”. Pentru a ilustra mai bine conceptele din pasul de inspirație, voi lua ca exemplu exercițiul nostru și rezultatele la care am ajuns trecând prin el.

Partea practică a cursului a început cu o perioadă de 2 săptămâni de cercetare, în care am organizat interviuri cu persoane din familii defavorizate, interviuri cu experți (2 nutriționiști și un membru al unui ONG), un chestionar, plus alte metode de cercetare. La sfârșitul acestor 2 săptămâni ne-am trezit cu o colecție impresionantă de informații descoperite. A urmat un workshop în care am transformat informațiile în soluții.

Workshopul este construit pe 7 etape:

• Etapa I — în care se notează fiecare informație descoperită (insight) din fiecare metodă de cercetare, cu markerul pe post-its;

• Etapa II— în care se selectează prin vot cele mai relevante informații;

• Etapa III— în care se adună informațiile în grupuri și se denumesc grupurile;

• Etapa IV — în care se crează “fraze”, pornind de la numele și tematica fiecarui grup;

• Etapa V — în care, pe baza frazelor, se crează așa zisele întrebări HMW (How Might We);

• Etapa VI — în care, pe baza întrebărilor HMW se generează idei;

• Etapa VII— în care se selectează prin vot cea mai potrivită idee pentru implementare;

Ilustrație de Alecsandru Grigoriu

În urmatoarele paragrafe voi descrie în detaliu fiecare etapă din workshopul de ideație.

Înainte de a trece prin fiecare etapă, iată câteva sfaturi utile pentru a organiza un workshop productiv și eficient:

În Etapa I se notează fiecare informație descoperită în fiecare metodă de cercetare și se trece individual, pe câte un post-it. Informațiile notate trebuie să fie scurte și să cuprindă în câteva cuvinte esența. E bine ca de fiecare dată când un membru al echipei își aduce aminte o întâmplare sau situație referitoare la momentul descoperirii informației, să o împărtășească cu întreaga echipă. Același lucru este valabil și dacă în timpul cercetării au fost făcute fotografii.

Iată câteva exemple de informații pe care le-am descoperit în perioada de cercetare a exercițiului IDEO și le-am notat pe post-its:

• “cea mai gătită mâncare este ciorba”;

• “face cumpărăturile săptămânal de la piață sau supermarket”;

• “a învățat a găti de la mama și bunica”;

• “consideră că ce e gătit în casă este automat sănătos”;

• “cheltuie 150–200 RON săptămânal pe mâncare pentru întreaga familie”;

• “gătește de obicei ce vor copiii să mănânce”;

Informațiile vor fi notate brut, așa cum se regăsesc printre notițe sau înregistrări. Dacă apar aceleași informații din mai multe surse, le trecem pe toate pe post-its diferite.

Această etapă este opțională și va fi pusă în aplicare doar dacă avem foarte multe post-its. În acest caz, fiecare membru participant la workshop va alege 5 informații pe care le consideră relevante, importante sau pur și simplu interesante și le va pune pe un perete/tablă separată.

Dacă echipa consideră că numărul de post-its este optim și nu mai este nevoie de această filtrare, în următoarea etapă se va lucra cu toate.

În această etapă vom organiza informațiile filtrate în etapa precedentă în grupuri care au sens pentru noi. Vom urmări tiparuri, comportamente și nevoi similare.

Ne vom întoarce inclusiv la acele post-its care nu au fost alese în Etapa II, iar dacă regăsim unele ce nu au fost selectate, dar se potrivesc într-un grup, le vom adăuga. Dacă avem fotografii, le vom adăuga la grupurile aferente.

Etapa III este o activitate prelungită. Nu trebuie să ne reținem să creăm noi grupuri, să unim două grupuri între ele sau să despărțim un grup în două, dacă are mai mult sens. În momentul în care suntem satisfăcuți cu organizarea și grupurile create, vom da un nume scurt fiecărui grup.

Iată câteva exemple de grupuri și informațiile grupate în timpul workshopului pentru exercițiul IDEO:

Grupul “Copii” conținea informațiile:

• “gătește de obicei ce vor copiii să mănânce”;

• “sistemul de învățământ nu are un program educativ despre nutriție”;

• “mănâncă multă ciorbă rădăuțeană pentru că asta îi gătea mama când era mic”;

… sau grupul “Street food” conținea informațiile:

• “consideră că fast-foodul nu este mâncare sănătosă”;

• “consideră că ce e gătit în casă este automat sănătos”;

• “îi este greu să-și schimbe obiceiurile culinare”;

În Etapa IV a workshopului ne vom folosi de grupuri pentru a crea fraze ce însumeaza caracateristicile fiecărui grup.

Pe exemplul exercițiului IDEO, pornind de la grupul “Copii”, am creat fraza “Parinții gătesc în funcție de preferințele copiilor lor”. Pentru etapa următoare echipa va selecta nu mai mult de 2–3 fraze din cele create.

Această etapă este puntea de legatură dintre informațiile descoperite și generarea unei soluții. Pornind de la cele 2–3 fraze alese în etapa anterioară, vom crea așa-zisele întrebări HMW (How Might We = Cum am putea să).

Astfel fraza menționată ca exemplu în etapa anterioară “Parinții gătesc în funcție de preferințele copiiilor lor” a generat întrebarea HMW “Cum am putea să determinăm copiii să caute rețete sănătoase atunci când recomandă părinților ce să gătească?”.

Un alt exemplu din același exercițiu a fost fraza “Oamenii preferă să gătească feluri de mâncare comune pentru a salva timp, bani și efort”, care a generat întrebarea HMW “Cum am putea să educăm oamenii să gătească aceleași feluri de mâncare, folosind ingrediente mai sănătoase?”.

Această etapă este foarte importantă, deoarece generând intrebările corecte, putem să ajungem la soluțiile corecte. Tot ce fac întrebările HMW este să formuleze corect nevoile/problemele utilizatorilor. Întrebările nu trebuie sa fie nici prea vagi, dar nici prea specifice. De la aceeași fraza se pot genera mai multe întrebări HMW. Pentru a continua se vor decide prin vot 2-3 întrebări HMW.

Aceasta este etapa în care vom încerca să răspundem cu soluții la cele 3 întrebări HMW generate. Pentru a aduce un pic de prospețime în dinamica workshopului, este bine ca pentru această etapă să participe și alți colegi din echipele de dezvoltare, testare, content, etc.

Vom aloca astfel 15–20 de minute pentru fiecare din cele 3 întrebări HMW alese, timp în care fiecare coleg prezent la workshop va interveni cu idei de soluții pe care le vom nota la rândul lor pe câte un post-it fiecare. De reținut că nicio idee în această etapă nu este bună sau rea, usor sau greu de executat, respectiv nu trebuie dezbătuta de ceilalți colegi. Acest proces se va face abia în etapa următoare, așa că facilitatorul are responsabilitatea de a menține această regulă. De asemenea nu trebuie să ne reținem în a veni cu idei care sunt în completarea altora deja menționate.

Iată câteva dintre ideile care au apărut în această etapă, în timpul workshopului pentru exercițiul IDEO:

• un joc de Facebook similar cu Farmville, dar despre gătit;

• un set de stickere cu etichetele “sănătos”/”nesănătos”, care să fie lipite pe diferite ingrediente în casă;

• o aplicație “listă de cumpărături”, care să eticheteze ingredientele nesănătoase și să prevină utilizatorul despre importanța alimentației;

• o tigaie cu mesaj: se activează mesajul când se folosesc ingrediente nesănătoase (spre exemplu uleiul);

• un desen animat pentru copii, în care personajele devin monștri dacă mănâncă nesănătos;

• un puzzle pentru întreaga familie care să includă o rețetă și ingredientele sănătoase;

Observați cum în exemplele de mai sus, nu ne-am abținut să venim cu idei creative și inovatoare, fără să ne gândim la cât de ușor de implementat ar fi acestea. Este foarte important să le menționăm deoarece ele pot deveni sursă de inspirație pentru alte idei, mai realiste, ale celorlalți colegilor de workshop.

În final, folosind un sistem de vot în care considerăm atât inovația și beneficiile pe care le-ar aduce, dar și cât de ușor poate fi implementată, vom alege o idee.

În exercițiul IDEO pe care l-am folosit ca exemplu pe parcursul acestor etape, am pornit de la întrebarea HMW “Cum am putea să educăm oamenii să gătească aceleași feluri de mâncare, folosind ingrediente mai sănătoase?”, la care am răspuns cu următoarea soluție: un pachet cu ingrediente sănătoase izolate în compartimente separate, care are un preț accesibil și acoperă o masă pentru o familie de 3–4 membri. Pachetul (care conține și rețeta) ar fi acoperit feluri de mâncare comune pentru familiile românești care sunt rapid de gătit și sănătoase. Fotografia de mai jos ilustrează prototipul pe care l-am implementat în urma acestei idei.

Workshopul de ideație poate fi perceput ca o zi distractivă cu colegii, dar este de fapt un model foarte bun de a transforma cercetarea în soluții palpabile.

Sunt foarte multe de vorbit despre metodele folosite în acest workshop, dar și despre alte metode ce nu au fost menționate. Dacă doriți să aprofundați metodele de ideație, iată câteva resurse utile:

• “Sprint” de Jake Knapp

• “Design Kit”

• “Intro to Human-Centered Design”

În urmatorul articol al acestei serii voi discuta despre pasul 3: Implementare, în care vom afla ce înseamnă acest proces pentru un designer.