- 17 Martie 2025
Cum se finanțează presa independentă: snoop.ro, jurnalism fără lesă
În decembrie 2023, presa din România a fost martora unui scandal în care etica unei redacții s-a lovit de interesele comerciale ale conducerii. Se întâmpla la libertatea.ro, moment în care o parte a redacției a fost dată afară.
Printre cei care care s-au opus ca partea comercială să afecteze politica editorială s-au numărat și Cătălin Tolontan, pe atunci directorul editorial, cât și Iulia Roșu, redactor-șef adjunct al libertatea.ro. Acela a fost și momentul în care Snoop.ro a luat naștere.
Inițial ca idee, apoi, după luni de discuții, a luat forma unei asociații sub care funcționează publicația.
Data de naștere oficială a snoop.ro este 4 iunie 2024, dar până atunci au folosit publicația hotnews.ro ca gazdă pentru materialele proprii. Hotnews.ro este și partenerul snoop.ro în continuare, în sensul că investigațiile publicației independente sunt distribuite și pe acest canal cu tradiție, mizând pe o audiență mai mare pentru a amplifica impactul unui proiect încă nou, cum e Snoop.ro.
Snoop.ro este publicația care a scos la iveală nereguli din sistem, că vorbim de abuzuri la catedra facultății SNSPA cum a fost investigația despre abuzurile sexuale ale profesorului Alfred Bulai, de investigații politice cum a fost ancheta care a arătat că PNL a plătit o campanie care l-a promovat masiv pe Călin Georgescu pe TikTok sau materialul Strategia cu bani rusești care propagă dezinformare și teorii conspiraționiste în spațiul media românesc.
Acestea sunt doar câteva dintre materialele Snoop.ro, care au atins borna de peste o sută de mii de cititori doar la ei pe site.
Iulia Roșu primind premiul onorific Superscrieri, „Hold the line” în numele echipei care a plecat de la Libertatea Jurnalismul ca serviciu public
Dar publicația are o misiune de care se ține: să fie o redacție de actualitate, dar fără presiunea știrilor de ultimă oră. Mai mult timp pentru mai multă investigație, context, fact checking. Iar aceasta vine o dată cu lecțiile jurnalismului tradițional, din care știu ce vor să păstreze bun, dar și cu inovarea unei redacții mici, independente, care le dă libertatea de mișcare și de decizie.
”Jurnalismul este și trebuie să rămână un serviciu public. Cred că informația de interes public ar trebui să circule liber, astfel încât toți oamenii – inclusiv cei care nu-și permit să plătească – să aibă acces la conținut de calitate. În același timp, știu că pentru a face acest jurnalism posibil, trebuie să găsim soluții sustenabile de finanțare, fără să transformăm presa într-un produs exclusivist”, ne spune Iulia Roșu.
Pentru a se lansa, au primit o finanțare de la Măriuca și Florin Talpeș (fondatorii Bitdefender) și Cristian Frâncu (informatician, inginer software în SUA la Google între 2000-2006, în prezent antrenor de informatică pentru copii români).
În prezent, au ajuns la aproximativ 500 de donatori recurenți lunar. Dar au 1,5 milioane de cititori, așa că plaja de oportunități e încă foarte mare.
Iulia ne spune că pentru a-și acoperi cheltuielile actuale, ar avea nevoie de 10.000-15.000 de formulare 230 (3,5% din impozitul pe venit). Dar asta ar acoperi doar supraviețuirea, nu și dezvoltarea publicației.
Momentan Snoop.ro nu a accesat granturi până acum, astfel că sursele de venit sunt din donații publice, de la cei care cred în proiect și de la cititori. Că sunt sub forma de donații clasice, sau prin redirecționarea impozitului, persoană fizică sau companie.
”Ce știu sigur este că jurnalismul de investigație este costisitor – și nu doar din perspectiva salariilor. E nevoie de instrumente online, abonamente, software pentru securitatea surselor, echipamente foto-video, colaborări cu specialiști, traininguri pentru jurnaliști, securitate cibernetică, deplasări, telefoane și multe altele. Munca de investigație necesită foarte multe resurse și se poate întinde pe luni sau chiar un an. Cine crede că jurnalismul de investigație se face doar din pix greșește. Impactul jurnalismului depinde direct de resursele investite în el”, adaugă Iulia.
Dacă cineva vrea să îi susțină, o poate face aici.
Pe scurt, Snoop.ro face jurnalism de investigație și explicativ. Își aleg temele care au impact în societate și care afectează direct viața cetățenilor. Investighează infracțiuni, corupție, încălcări ale drepturilor și libertăților cetățenești, precum și teme legate de sănătate publică, administrație și justiție.
Mai mult, își încurajează cititorii să le scrie dacă depistează ceva în neregulă și dacă e o pistă pe care jurnaliștii pot merge mai departe cu documentarea.
Pentru că Snoop.ro, această publicație fără lesă crede în mantra: ”dacă jurnalismul nu e susținut de public, realitatea va fi dictată de politicieni, corporații și alți finanțatori cu interese”.
Tranziția de la redacție mare la redacție mică, dar cu valori mari
Mai jos redăm discuția noastră cu editor coordonator al Snoop.ro, Iulia Roșu.
1. Cum s-a resimțit trecerea de la o redacție mare, a unei publicații dintr-un trust cu vechime, la o redacție mai mică independentă? Ce ați știut că vreți să păstrați din modelul tradițional și de ce ați vrut să scăpați din experiența anterioară?
Redacția Snoop a fost fondată de o parte din jurnaliștii care au plecat de la Libertatea (colegii mei au decis să plece, nu au fost dați afară), în urma unui scandal în care redacția a refuzat ingerințele comerciale în politica editorială a publicației. Echipei i s-a alăturat și jurnalista Ioana Moldoveanu, care a venit de la RISE Project. În prezent suntem 8 jurnaliști full-time și un social media manager, plus colaboratori.
Este o tranziție de la un trust de presă cu departamente bine delimitate, fiecare având task-uri concrete, de la vânzări la IT, la o redacție mică, unde fiecare membru face câte puțin din toate, și nu doar editorial. Ne-am montat singuri birourile, ne-am cumpărat frigider la sediu, am adus de acasă espressorul de cafea, un calorifer electric și altele.
Dar avantajele sunt cele care contează: independență editorială totală. Nu avem patron, nu primim bani de la companii de jocuri de noroc sau din surse politice sau comerciale. În aceste condiții, știm că putem crea un spațiu în care să ne facem meseria așa cum ne dorim, ghidați doar de etica profesională și de interesul public. Noi luăm toate deciziile. Ceea ce vine cu o mare responsabilitate și cu o presiune pe măsură.
Ce am vrut să păstrăm: principiile jurnalistice dobândite în echipa de la Libertatea și un mod de lucru organizat. Aici l-am îmbunătățit: acordăm mai multă atenție fact-checking-ului, discutăm mai mult între noi despre subiecte și evităm graba inutilă de a publica fără verificări temeinice.
Ce am vrut să schimbăm: presiunea știrilor de ultimă oră și goana după reacții rapide, care reduceau timpul unui reporter pentru investigații, reportaje sau analize. Acum, nu mai suntem o redacție de actualitate, dar încercăm să fim cât mai prezenți în dezbaterile publice, mai ales în acest context politic, și prin conținutul postat pe rețelele sociale cu ajutorul colegei Adela Cioruță.
2. Cum vă organizați administrativ și editorial și care e cultura voastră organizațională?
Suntem o echipă de opt jurnaliști full-time și un social media manager, organizați într-o asociație neguvernamentală. Dar fiecare dintre noi preia sarcini dincolo de zona strict jurnalistică, de la social media și video până la marketing, granturi și comunicare (la care am rămas cam datori din lipsă de timp). Eforturile întregii echipe Snoop sunt canalizate în principal în zona editorială - alegerea, documentarea, verificarea și publicarea subiectelor.
Deciziile editoriale sunt luate de mine și de Răzvan Luțac, dar doar după ce subiectele se discută cu reporterii. Selecția lor se face tot în urma discuțiilor interne, în funcție de impactul potențial și de resursele disponibile.
Ne bazăm pe colaborare, autonomie editorială și un puternic simț al responsabilității față de public. Suntem transparenți, independenți și ne evaluăm munca prin impactul real pe care îl au investigațiile publicate.
Deși am pornit ca o publicație de presă scrisă, încercăm să ne adaptăm la noile formate media, să adăugăm elemente multimedia pentru a face textele care au și 20.000 de semne mai accesibile publicului larg. Astăzi puțini oameni mai citesc un text stufos cap-coadă. Văd asta din timpul petrecut pe investigații. Mă bucur la 5 minute ca și când aș fi câștigat un premiu.
Echipa, colaboratorii Snoop și colegii care îi ajută pro bono de la HotNews
3. Tot pe site prezentați și colaborarea cu hotnews.ro, cât și faptul că doi membri ai echipei, Cătălin Tolontan și Dan Duca sunt angajați ai publicației Hotnews. Cum s-a născut parteneriatul cu Hotnews și cum vă ajută colaborarea cu această publicație?
Snoop este o publicație independentă de Hotnews, cu o redacție, un sediu și un buget separate. Atât Dan Duca, cât și Cătălin Tolontan (care au condus fosta redacție Libertatea) sunt angajați ai Hotnews, nu ai Snoop – mai clar spus, salariile lor sunt plătite de Hotnews.
Încă de la început, am discutat despre o colaborare care s-a dovedit esențială pentru noi, atât pe partea editorială, cât și în sprijinul administrativ și de management. De la editor/reporter la poziții de coordonare mai sunt ceva pași și multe de învățat, dar atât Dan, cât și Cătălin ne-au ajutat să navigăm mai ușor prin procesul ăsta.
Astăzi, colaborarea cu Hotnews înseamnă, în primul rând, preluarea și promovarea investigațiilor Snoop pe site-ul lor, ceea ce ne-a oferit un avantaj important – acces la un public mai mare, de milioane de cititori, într-un timp relativ scurt. Un sprijin pe care multe publicații independente la început de drum nu îl au.
Donațiile pentru Snoop.ro ca sursă de finanțare4. La nivel de finanțare, aveți donații de la cei menționați public, cum ar fi Măriuca și Florin Talpeș (fondatorii Bitdefender) și Cristian Frâncu (informatician, inginer software în SUA la Google între 2000-2006, în prezent antrenor de informatică pentru copii români). Ei sunt donatori principali, cât din nevoile financiare ale redacției reușiți să acoperiți din donațiile acestora?
Donatorii pe care i-ai menționat ne-au oferit sprijinul necesar pentru a porni pe acest drum non-profit, 100% independent. Vreau să subliniez că nu au cerut și nu vor avea niciodată influență asupra conținutului editorial sau asupra politicilor de conducere ale Snoop. Pe termen mediu și lung însă ne bazăm pe sprijinul cititorilor – fără ei, nu vom putea continua.
Fiind încă în primul nostru an de existență, este dificil să definim cu exactitate nevoile noastre financiare. Învățăm cum să asigurăm redacției un mediu de lucru stabil, inclusiv din punct de vedere financiar. În luna mai vom publica primul nostru raport financiar, în care vom prezenta transparent câți bani am avut, pe ce i-am cheltuit și în ce am investit (salarii, cheltuieli administrative, chirii, laptopuri etc.).
5. În rest, care vă sunt sursele de finanțare?
Donatorii mici, adică cititorii noștri, cărora le mulțumim și pe această cale - pentru că ne-au acordat încredere încă de la început. Orice sumă contează: chiar și 2-3 euro pe lună, atunci când se adună, pot acoperi o factură la internet, un abonament la agenție sau chiar pliculețele pentru Luna, pisica noastră de la redacție.
Până acum, modelul nostru de finanțare se bazează pe donatori mari și mici, redirecționarea a 20% din impozitul pe profit prin Formularul 177 și a 3,5% din impozitul pe venit, prin formularele 230, pe care am început să le colectăm. Dacă cineva vrea să ne susțină, o poate face aici.
Momentan, nu avem granturi sau proiecte speciale, fiindcă ne-am concentrat în primul rând pe conținutul editorial. Într-un context global atât de agitat, am considerat că era prioritar să fim prezenți în spațiul public cu jurnalism de calitate. Dar, pe termen lung, ne propunem să accesăm și alte surse de finanțare.
6. Voi ați început direct cu un sistem de donație de la public, pe care l-ați comunicat încă de la debutul publicației. Cum au evoluat veniturile de la cititori de-a lungul timpului, la cât ați ajuns?
La început, nu am putut comunica foarte ferm despre donații. Nu aveam încă asociația înființată în momentul lansării site-ului. Chiar și când am publicat investigația despre abuzurile profesorului Alfred Bulai (28 iulie 2024), nu aveam încă această infrastructură funcțională, ceea ce ne-a întârziat eforturile de finanțare, deși ne-a ajutat în acea perioadă Asociația pentru Relații Comunitare.
Abia din toamnă am început să comunicăm mai serios despre nevoia de sprijin din partea publicului. De atunci și până în prezent, am ajuns la aproximativ 500 de donatori recurenți lunar, deși avem peste 1,5 milioane de cititori. Sperăm să le câștigăm încrederea prin munca noastră, prin transparență și printr-o comunicare mai directă cu ei.
7. De câți cititori și ce sumă lunară de la ei ar fi nevoie ca să puteți să vă finanțați doar din această sursă de venit?
Pentru a ne acoperi cheltuielile actuale, am avea nevoie de 10.000-15.000 de formulare 230 (3,5% din impozitul pe venit). Dar obiectivul nostru nu este doar supraviețuirea, ci și creșterea – dezvoltarea pe video, angajarea de noi jurnaliști, formarea de tineri jurnaliști și remunerarea corectă a colaboratorilor noștri.
Nu știu dacă există un număr ideal de donatori. De exemplu, ProPublica (organizație nonprofit de jurnalism de investigație) avea peste 34.000 de donatori în 2017, care contribuiau cu 17% din veniturile organizației, un an mai târziu numărul lor scăzuse la 29.000. Sigur, SUA are un alt context financiar, dar în România numărul celor care susțin presa independentă este, în general, mult mai mic.
Luna, pisica redacției Cititorii care pot finanța presa independentă
8. Până acum modelul de business al presei independente s-a bazat pe granturi, burse, donații de la cititori, formule de abonament - cât spațiu există în momentul ăsta în România pentru a susține presa independentă diversă - ați făcut o estimare care ar fi maximum de piață căreia vă puteți adresa? (în condițiile nivelului veniturilor din România, comparând inclusiv cu serviciile de streaming care au devenit o cheltuială mare lunară pentru mulți).
În România, sunt aproximativ 5,74 milioane de angajați care pot redirecționa 3,5% din impozitul pe venit, dar doar 1,9 milioane au făcut-o în 2022, conform ANAF. Cred că românii sunt mai dispuși să redirecționeze pentru cauze umanitare (sănătate, educație, animale) decât pentru jurnalism. Asta și pentru că încrederea în jurnalism a tot scăzut în rândul românilor - ceea ce face dificilă atragerea de fonduri din această sursă. Totuși rămân mai bine de 3 milioane de angajați care poate nici nu știu că au această opțiune, de a redirecționa impozitul pe venit.
Când ai peste un milion de români plătiți cu salariul minim, este nerealist să ne așteptăm ca ei să sprijine financiar presa independentă, mai ales în contextul socio-economic actual.
La un Masterclass Superscrieri, de anul trecut, a fost invitat Tomáš Bella, co-fondator și web diretor la Denník N, publicație independentă din Slovacia, cu 70.000 de abonați, și a întrebat atunci dacă am dona pentru Netflix, de exemplu, dacă am avea acces gratuit. Probabil că nu, deși îl consumăm frecvent. Același principiu se aplică și jurnalismului: mulți îl consideră necesar, dar puțini sunt dispuși să plătească pentru el.
Există însă și clasa de mijloc, care, cred că și-a dat seama că presa independentă înseamnă jurnalism neinfluențat de interese economice, comerciale sau politice, și a devenit mai deschisă către susținerea ei.
Dacă ne uităm la investigațiile despre Călin Georgescu, ne dăm seama că 90% dintre ele au venit de la jurnaliștii din presa independentă.
9. Ce model de finanțare internațional al presei independente ați identificat ca având succes, dar care nu a funcționat încă în România? Și care ar fi motivele?
Modelul de paywall-ul nu are succes - probabil din mai multe motive: veniturile considerabil mai mici ale românilor versus Vest, neîncrederea în presă, obișnuința de conținut gratuit online la pachet cu tot mai puțin consum de presă de calitate.
Un alt model care are parțial succes este cel de membership voluntar (bazat pe susținerea recurentă a cititorilor, similar cu The Guardian, De Correspondent din Olanda sau ElDiario din Spania). Acest model presupune că cititorii nu doar donează ocazional, ci devin membri activi ai unei comunități și contribuie financiar pe termen lung pentru a susține redacția.
Cred că Recorder a reușit să creeze tipul ăsta de comunitate - sunt singurii din România.
10. La voi care au fost materialele de top în 2024?
Conform cifrelor de audiență, cele mai citite materiale, care au avut peste o sută de mii de cititori doar pe Snoop.ro, fără să luăm în considerare site-urile partenere sau rețelele sociale, au fost:
- Investigația despre abuzurile sexuale ale profesorului Alfred Bulai, „Maestrul Manipulării” (Ioana Moldoveanu)
- Ancheta care a arătat că PNL a plătit o campanie care l-a promovat masiv pe Călin Georgescu pe TikTok (Mirela Neag, Cătălin Tolontan)
- Strategia cu bani rusești care propagă dezinformare și teorii conspiraționiste în spațiul media românesc (Victor Ilie)
- Rădăcinile PSD-PD-Iliescu ale candidatului Călin Georgescu (Răzvan Luțac, Iulia Roșu)
- Cazul Bunelu: firma susținătorilor lui Georgescu și legăturile rusești (Victor Ilie)
Dar profit de ocazie, pentru cei care n-au apucat să citească, să amintesc de seria „Un sistem în terapie”, despre sănătate mintală, și de Dosarul „Păcănele”, ambele semnate de Alexandra Nistoroiu, de Dosarul „IFN-uri”, realizat de Medeea Stan, de toate anchetele despre cum sunt cheltuiți banii partidelor pe presă și propagandă de la Cristian Andrei și de problemele pe mediu și pe administrație urmărite de Cristina Radu.
11. Dacă ar trebuie să puneți în 2 propoziții un ”catchphrase” care să convingă oamenii să doneze 3,5% din impozitul pe venit, ce frază ați folosi?
- Nu trebuie să plătești în plus, doar să alegi: jurnalism independent sau banii la stat. Redirecționează 3,5%.
- În sănătate și în jurnalism, prevenția e esențială. Redirecționează 3,5% și ajută-ne să descoperim adevărul înainte ca lucrurile să scape de sub control.