Edward Crețescu, președintele ANIS România: De ce are România nevoie de noi facilități pentru firme IT care fac cercetare 🎥

România a construit o industrie IT bazându-se pe outsourcing, adică a lucra pentru alții. Companii străine au venit aici, apoi românii au dezvoltat firmele lor. Dar țara noastră nu mai este o destinație ieftină, iar acest lucru pune presiune asupra companiilor.

Edward Crețescu, președinte ANIS și CEO al Regista, companie ce digitalizează primăriile din România, crede că e nevoie de o trecere spre inovație și cercetare, inclusiv prin facilități fiscale. Acest lucru face parte și din strategia România Digitală 2030 publicată de ANIS de curând, pe care o poți descoperi aici.

Documentul prezintă 7 puncte importante, de la susținerea economiei digitale, inteligenței artificiale, susținerea de facilități pentru cercetare sub forma unor spații experimentale de testare, responsabili în Guvern pentru digitalizare, internaționalizare, dezvoltarea talentelor și educație.

"Industria de IT e într-un punct stabil, deși nu cel mai bun. Anii de după pandemie au fost foarte buni, am avut creșteri spectaculoase", spune Crețescu.

• Industria IT din România reprezintă aproape 9% din PIB și continuă să fie o forță economică semnificativă, dezvoltându-se în ultimii 20 de ani datorită unor facilități fiscale introduse în 2003-2004.

"Când au fost introduce facilitățile IT-ul era la 0,2% din PIB. În ultima perioadă nu a fost cel mai bun moment, restructurări, disponibilizări și anxietate legată de salariile speciailștilor", spune Crețescu.

• Eduard Crețescu, președintele ANIS, a discutat despre importanța documentului 'România Digitală 2030', care prezintă șapte direcții strategice pentru sectorul IT din România, subliniind stabilitatea și provocările industriei IT în contextul post-pandemic.

"Nu vedem o criză, ci o rearanjare a modului în care se face business-ul. România e conectată la nivel global și tot ce se întâmplă acolo se vede și la noi, mai ales că avem companii internaționale care angajează români", spune președintele ANIS.

• Există un apel pentru o schimbare în abordarea afacerilor, accentuând necesitatea ca România să dezvolte și să exporte produse software proprii, asemănător modelului polonez, care a reușit să balanseze outsourcingul cu dezvoltarea de produse.

"Trebuie să trecem la punctul în care construim produsele noastre, să explorăm, să devenim un punct în care companii la nivel global și toată lumea recunosc că aici se produc produse software de calitate. Avem exemplul UiPath cu care ne lăudăm, dar e important să avem mai multe companii similare".

• Un mix robust între companiile de outsourcing și cele de produs ar putea duce industria IT la contribuții de 14-15% din PIB-ul României, consolidând economia digitală.

"Chiar dacă ne-am dezvoltat prin outsourcing, apoi am reușit să ne construim propria noastră firmă, după ce am fost angajați la alții, unii au făcut cercetare, unii produs. Deci e o rețetă de transformare pe care am mai aplicat-o", explică Edward.

De asemenea, el menționează că modelul de business outsourcing nu va avea viitor în România, pentru că avantajul de cost s-a erodat, România nu mai e o piață ieftină. Mai degrabă firmele vin și rămân aici pentru calitate și expertiză. Ce era România acum câțiva ani e reprezentat azi de Albania, Serbia sau Slovacia.

"Polonia e un exemplu pentru că au redus outsourcing din 80-90% la aproape 50-60%, cu unele succese foarte mari", spune Crețescu, dând exemplul studiourilor de gaming din Polonia care au avut un succes extraordinar.

• Crețescu subliniază necesitatea de educație digitală și antreprenorială pentru a îmbunătăți competențele digitale și a crește gradul de absorbție al fondurilor pentru digitalizare.

• Există deschidere pentru digitalizare în administrația publică, dar persistă probleme de personal și cunoștințe limitate, ceea ce duce la utilizarea slabă a tehnologiilor disponibile.

"Contează foarte mult să convingem statul că ceea ce facem noi va avea impact în 10-15 ani", spune Crețescu.

El menționează că punctul în care suntem e unul bun, e bine să nu mai fim cea mai ieftină piață, ci una cu specialiști bine pregătiți. Dar această a doua transformare trebuie susținută.

ANIS susține un pachet de măsuri fiscale pentru susținerea cercetării, inspirate tot de Polonia, așa cum e posibilitatea de a recupera costurile cu cercetarea în cadrul unui produs software. Adică cineva stă un an să dezvolte un produs inovator, iar apoi statul îi oferă facilități fiscale pe termen mediu și lung ca să compenseze cheltuielile anterioare, când o firmă de IT nu a produs bani.

"Nu spunem ca statul să vină să pună un milion de euro pe masă ca un investitor, ci să aducă un pic de ajutor pentru a recupera din costurile cu cercetarea și dezvoltarea. Produsul iese abia după 2-3 ani", spune Edward Crețescu.

• ANIS încearcă să colaboreze cu instituțiile guvernamentale pentru implementarea unor măsuri fiscale care să sprijine inovarea și dezvoltarea produselor, cum ar fi conceptul de IP Box pentru compensarea costurilor de cercetare și dezvoltare.

Conceptul de IP Box înseamnă obținerea de credit fiscal sau compensare fiscală la taxe pentru tot procesul de cercetare și dezvoltare. Această măsură există în multiple țări din UE.

Astăzi în România companiile care fac cercetare au o reducere de 8% din impozitul pe profit care poate fi reinvestit, dar Edward Crețescu și asociația pe care o reprezintă văd o oportunitate în a simplifica procesul.

Edward menționează și importanța educației digitale. "România este ultima în Europa la skilluri digitale. Să ai cunoștințe digitale nu înseamnă să stai pe Facebook sau pe TikTok. IMM-urile nu stau foarte bine la capitolul digitalizare. Din păcate, să cumperi ultimul Macbook nu e digitalizare. Trebuie să folosești platforme, inteligență artificială, business intelligence, analiză de date", spune Crețescu.

El menționează, mai ales că Regista, firma pe care o conduce, lucrează cu administrații publice din România, faptul că multe primării nu au luat fonduri pentru digitalizare.

"Au fost fonduri PNRR pentru primării, UAT-uri (unități administrativ teritoriale) așa cum sunt numite ele. Din aproximativ 3.228 de UAT-uri din România, ultima dată pe listă erau doar 1.400", spune Crețescu.

Astfel, mai mult de jumătate din primării nu au aplicat pentru acele fonduri, fie că a fost prea dificil, fie că nu au obținut aprobări. De asemenea, din multiple aplicații proiectele nu erau tocmai de digitalizare, pentru că a cumpăra camere video nu înseamnă asta.

"Când am început la Regista aveam preconcepția că primăriile nu vor să se digitalizeze. Paradoxul e că e exact opusul. Funcționarii publici înțeleg în mare parte nevoia și doreau soluții implementate. Însă în multe privințe există o problemă de personal - primăriile mici au puțini angajați care fac de toate. Astfel, sisteme tehnologice avansate pot sta nefolosite", explică Edward Crețescu, președinte al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii.