De ce este gaming-ul una din industriile de viitor în România

Industria jocurilor video nu este una foarte veche și poți să-i găsești originile undeva la începutul anilor 1970 când Atari a lansat primul joc de care sunt sigur că ai auzit chiar dacă te-ai născut în anii 2000, Pong, celebrul joc în care un puc digital se plimba dintr-o parte în alta pe ecran.

La scurt timp am văzut jocuri Arcade și cine nu-l ține minte pe PacMan? Totuși, ușor-ușor, jocurile au început să se mute din sălile arcade în casele oamenilor pe console sau PC. Au urmat mai multe generații de hardware atât pe PC, cât și pe console, dar și jocuri din ce în ce mai complexe, cu o grafică din ce în ce mai realistă. Apoi gamingul a intrat în online cu ajutorul internetului și mai portabil cu ajutorul smartphone-urilor, iar acum vorbim despre o industrie diversă cu multe tehnologii și multe platforme.

Piața mondială de jocuri video este evaluată în acest moment la 162,3 de miliarde de dolari, iar valoarea acesteia va crește și mai mult, estimându-se o valoare de 295,6 miliarde de dolari până în 2026, potrivit unui raport al firmei de cercetare Mordor Intelligence.

Într-un articol anterior am vorbit cu Ioana Angelescu, Studio Production Manager la Ubisoft București, despre pasiunea pentru jocuri, cum a intrat în industrie, cum se face un joc în cadrul studioului, iar acum ne uităm puțin mai în perspectivă asupra ceea ce se întâmplă la nivel local.

De când a luat ființă Ubisoft în 1986 până în prezent tehnologia a evoluat foarte mult, la fel și jocurile, complexitatea acestora, dar și comunitățile din jurul acestor produse.

„Când ne-am apucat să facem jocuri, la începutul anilor 1990, lucram cu studioul din Franța și trimiteam munca noastră prin poștă, pe dischete. Se ducea cineva la poștă cu cele 10 dischete pe care le muncisem săptămâna asta, ajungeau în Franța, studioul de acolo le folosea și tot așa.”, explică Ioana Angelescu începutul game developmentului la Ubisoft.

În prezent vorbim de cloud computing, de munca de la distanță, conferințe, apeluri video (mai ales în perioada de pandemie când mulți angajați au lucrat de acasă). Odată cu tehnologia a evoluat și studioul de la București și o dată cu el întreaga industrie locală de gaming. „Ubisoft a fost și este în continuare o școală de video game development. Practic, cred că foarte mulți dintre oamenii care sunt în industrie astăzi au trecut pe la Ubisoft cel puțin o dată”, crede Ioana.

Cele mai importante 10 companii românești în 2019 după cifra de afaceri sunt Ubisoft România, Electronic Arts România, Gameloft România, Amber Studio, Playtika, Ati Studios, Super Hippo Games, Quantic Lab, King Games Studio, Bandai Namco și Those Awesome Guys.

„Văd industria acum la fel cum o vedeam la început: the dream industry to work in. În momentul în care am venit la interviu, acum 15 ani, nici nu mi-a venit să cred că există Ubisoft, că există companii de jocuri în România și că m-au chemat pe mine la interviu, eu fiind în facultate și neavând deloc experiență. M-aș despărți foarte greu de industria asta, nu m-aș duce să lucrez în nicio altă industrie”, povestește Ioana.

La nivel local activează peste 100 de studiouri de jocuri românești, iar în 2019 industria locală a depășit pentru prima oară suma de 200 de milioane de dolari, potrivit RGDA. În România s-au dezvoltat câteva titluri importante pentru industria globală de gaming, dar și jocuri indie cu povești captivante sau stil grafic unic.

Chiar și așa, suntem departe de ceea ce se întâmplă în Polonia, unde activează 440 de studiouri de jocuri și care au 480 de premiere de jocuri pe an, potrivit unui raport al Agenției Poloneze pentru Dezvoltarea Întreprinderilor.

Are România potențialul de a ajunge la un asemenea nivel? „România a arătat deja că are potențial – avem oameni tehnici excepționali, atrași de tot ce înseamnă nou în industrie, și pe lângă asta, tot mai multe talente din IT aleg să intre în game development”, este de părere Ioana Angelescu care punctează că diferența dintre România și Polonia este că acolo s-a început mai devreme construirea unei industrii locale de dezvoltare de jocuri. „Polonia poate fi o sursă de inspirație pentru noi. Avem resursele necesare pentru a deveni un hub de gaming așa cum e Polonia, lucru demonstrat și de companiile indie și jocurile lansate de dezvoltatori români.”

Gamingul începe să prindă mai multe fețe și, mai ales în pandemie, a reprezentat pentru mulți o metodă de distracție și de conectare cu prietenii. Jocurile sunt mai diverse ca niciodată, atât în ceea ce privește conținutul, stilul, dar și platformele pe care acestea sunt disponibile. Astfel avem jocuri AAA pe PC sau console, jocuri indie, dar și titluri mobile.

În același timp, cloud gamingul se află la început și cu ajutorul platformelor precum Nvidia GeForce Now sau Google Stadia, jocuri populare pot fi jucate de un număr foarte mare de oameni deoarece nu mai depind de o anumită platformă, un PC performant, ci doar de conexiune la internet. 

Astfel, „play anywhere” nu mai este doar un slogan, ci o realitate, care este susținută și de Microsoft, una dintre cele mai mari companii de tech și gaming din lume, prin introducerea abonamentului Game Pass care le permite abonaților să se joace jocuri indiferent de platformă (PC, Xbox sau telefon).

„Trebuie să ne gândim foarte bine inclusiv la faptul că publicul o să crească în volum - odată cu apariția platformelor de cloud gaming, te poți juca de pe orice setup. Există și gamerii casual care sunt tot mai numeroși, și de asemenea avem și zona de mobile gaming, care este foarte importantă”, susține Ioana.

Astfel publicul jocurilor video va fi din ce în ce mai pestriț și vom vedea diferite categorii de public care se joacă din diferite motive și în moduri distincte.

„Viitorul cred că se leagă mai mult de timpul limitat al oamenilor, de o piață aglomerată pe orice platformă și de faptul că pe orice gen de joc sunt foarte multe titluri. Ca dezvoltator trebuie să te gândești foarte mult la lucrul ăsta - e foarte important să asculți ce zic jucătorii pentru a putea crea un joc care să adune o comunitate activă în jurul său”, consideră Ioana Angelescu.

O altă perspectivă interesantă este realitatea virtuală și pare că reprezintă cel mai mare grad de imersiune în lumile virtuale realizate de dezvoltatori. Echipamentele VR au devenit din ce în ce mai performante și tot mai multe companii mari sunt interesate de a explora aceste realități virtuale. Facebook mizează mult pe asta, iar Mark Zuckerberg crede foarte mult în VR și s-a văzut asta în 2014 când a achiziționat Oculus VR pentru 3 miliarde de dolari.

Indiferent de ce formă va lua gamingul în viitor, cert este că acesta face parte din viața oamenilor și că va continua să facă și în viitor, iar eu sunt curios să aflu mai multe despre cum ne vom distra, relaxa cu asemenea jocuri în următorii ani și sunt gata să vă povestesc și vouă.

Noi vom continua alături de Ubisoft această imersiune în lumea jocurilor video, a industriei și a felului cum funcționează, și dacă ești curios să afli și tu atunci urmărește acest proiect pe start-up.ro