Devine hidrogenul viabil din punct de comercial? Folosirea lui ca metodă de stocare a energiei și transformarea lui în electricitate fără emisii de CO2

Că tot se vorbește mult despre energie și climă, am frunzărit zilele acestea paginile site-ului Comisiei Europene ca să înțeleg care sunt cu adevărat constrângerile dar și oportunitățile în domeniu și am găsit că legislația UE impune fiecărui stat membru să adopte un plan național de energie și climă pe 10 ani (NECP), pentru a stabili modul în care acestea vor contribui la obiectivele obligatorii privind clima și energia în perspectiva anului 2030.

Astfel, fiecare membru va avea ținte obligatorii pentru emisiile de gaze cu efect de seră, pentru energia regenerabilă și eficiența energetică și pentru nivelul de interconectivitate electrică.

Pentru punerea în aplicare a planurilor energetice și climatice și atingerea țintelor, UE alocă în perioada 2021 – 2027, fonduri substanțiale pentru toate statele membre, prin următoarele programe: Horizon Europe, InvestEU, Connecting Europe Facility, Recovery and Resilience Facility, Technical Support Instrument, LIFE programme, European Agricultural Fund for Rural Development și Innovation Fund.

Fără a minimaliza importanța celorlalte, cred că Horizon Europe lansat în ianuarie 2021, în valoare de peste 100 de miliarde de euro, este unul de importanță strategică deoarece a fost creat exclusiv pentru a stimula cercetarea și inovarea europeană.

Programul este destinat companiilor de toate mărimile, își propune să încurajeze colaborarea sectoarelor public și privat iar în lunile următoare, se așteptă informații mai detaliate despre acesta și procesul său de planificare strategică, programe de lucru, apeluri de finanțare și alte activități relevante.

Deși prin acest program UE alocă cel mai mare buget pentru cercetare-dezvoltare din istoria sa, concurența în obținerea fondurilor poate fi foarte mare și mă gândesc că ar fi bine să-i acordam și noi ceva mai multă atenție.

O direcție agreată la nivelul UE pentru atingerea neutralității emisiilor de CO2 – aceasta însemnând atingerea echilibrului între emisii și reducerea lor din atmosferă – ar fi îndreptată spre folosirea hidrogenului pe scară largă și mai mult ca sigur că o parte însemnată din fondurile programului Horizon Europe se vor consuma în domeniul cercetării și dezvoltării tehnologiilor de producere, stocare, transport și reconversie a acestuia în energie electrică.

Folosirea hidrogenului ca formă eficientă de stocare a energiei regenerabile se bazează pe capacitatea lui de a putea fi transformat înapoi în electricitate.

Cel mai probabil se va pune accent pe hidrogenul cu emisii de carbon foarte scăzute – hidrogenul verde – cel obținut exclusiv din surse de energie verde ieftină, produsă de panourile solare, instalațiile eoliene și hidro, energie care se poate transforma ușor în hidrogen în stații de electrolizoare amplasate în apropiere.

Spre deosebire de energia electrică, hidrogenul poate fi stocat și apoi transportat pe distanțe mari, fără pierderi prin actualele conductele de gaz metan.

La destinație, hidrogenul va fi folosit în de-carbonizarea proceselor din industria oțelului, amoniacului și din petrochimie prin transformarea lui în energie termică și prin utilizarea în centrale de producere a energiei electrice.

Hidrogenul are avantajul că prin ardere este neutru din punct de vedere al poluării mediului, adică nu elimina CO2.

În acest sens, există acum un efort global în multe industrii și sectoare pentru a face hidrogenul viabil din punct de vedere comercial!. Noi ca tară, cum ne poziționăm?