Diana Dragne, ilustratoare: cum pui pauză prin ateliere de ilustrație botanică

Diana Dragne ilustrează de când se știe, dar își amintește că a început să aprofundeze lumea desenului când era în facultate. Treptat, comunitatea ei a crescut, avea din ce în ce mai multe comenzi de ilustrații, astfel că s-a mutat de pe Instagram pe site-ul propriu, Roi de Fluturi.

Așa a avut mai mult spațiu să-și expună la vânzare lucrările și activitățile conexe desenului. Pentru că Diana este și inițiatoarea atelierelor de ilustrație botanică, o ocazie prin care oamenii se pot relaxa în grădina ei, pe iarbă, sub nuc, printre cântecele cocoșilor din grădina vecină și cu două pisici responsabile pentru bunul mers al lucrurilor.

Artista le arată celor interesați cum pot desena natura care-i înconjoară, învătându-i să fie mai atenți la plantele și florile din jurul lor, să fie prezenți și să se bucure de proces, dar și de rezultat. 

”Am crescut printre blocurile din Titan, dar mi-am petrecut vacanțele la sat, lângă Dunăre. Curtea bunicilor era mărginită de un dig împădurit și de câmpuri largi de iarbă necosită. Grădina le era plină de animale pe atunci, iar din cuptorul de lut străbunica scotea pâinea caldă pe care o mâncam cu nuci. De unde se termina casa, începeau rândurile de vie dulce și parfumată, iar dincolo de curte era derdelușul pe care zburdam în vacanța de iarnă cu sania cea iute meșterită de tata. Mă întorceam în oraș toamna, cu pielea arsă de soare și cu genunchii pătați de mohorul prin care ne tăvăleam când jucam de-a v-ati ascunselea”, ne spune ea.

”Acolo nu desenam. Acolo doar trăiam, iar când vacanța era gata, toate amintirile se transformau în ilustrații adunate pe rafturile unui dulap din București. Așa știam eu să țin amintirile vii. Tot așa fac și acum, iar când nu desenez, scriu, citesc sau decupez în formă de ciupercă vreo bucată de carton”, adaugă Diana.  

Traiectoria artistică a Dianei a fost una organică și lină. De la ilustrații per se, până la obiecte care purtau desenele ei și până la colaborări cu branduri care voiau să-și ilustreze campania de marketing cu ajutorul ilustrațiilor făcute de Diana. 

În cadrul setat de copilăria și actuala meserie a Dianei, ai crede că artista nu a dat nas cu burnout-ul. Ceea ce e complet greșit, pentru că Diana a trecut prin burnout și îi știe puterea. 

”Am trecut prin burnout de mai multe ori. Mi se pare foarte greu la început, când nu știi ce e cu tine și încotro să o apuci. Treptat am învățat să îmi acord timp și să îi dau creierului natură, soare, aer curat. Mă ajută mult să pun tehnologia pe pauză și doar să fiu.”

În traseul ei profesionla, artista a mai adăugat o componentă, acel proiect de care e și foarte mândră într-un top 3 fictiv al realizărilor profesionale. 

”Atelierele de ilustrație din grădină sunt foarte aproape de sufletul meu. Fiecare are o energie aparte și sunt mândră că am avut curajul să încep un proiect atât de personal. Chiar dacă parcurgem împreună toate etapele unei ilustrații, e mult mai mult de atât.”

În continuarea topului, Diana menționează cartea pe care o ilustrează acum, deși nu e gata, iar pe locul trei toate ilustrațiile botanice pe care le pictează în fiecare ianuarie și care ”îi umplu de lumină lunile întunecate de iarnă”. 

Workshop-urile de ilustrație botanică sunt la al treilea an. Aceste ateliere au fost gândite ca o experiență completă, create în jurul unor momente ritualice. 

”Ne adunăm pe veranda casei mele, unde facem cunoștință la o cafea și o gustare. Atelierul propriu-zis are loc în grădină, sub nuc. De obicei studiem un element botanic ales de mine cu ceva timp înainte. Trecem împreună prin toate etapele procesului de ilustrație, dar totul se face în tihnă, cu timp destul pentru discuții și voie bună.”

Diana spune că în momentul în care a ales să facă aceste ateliere în grădina ei, totul a devenit mult mai personal, ceea ce a completat dorința ei de a de mai departe ce a învățat și a experimentat în ultimii zece ani. O bucurie legată de aceste ateliere de ilustrație botanică, pe lângă realizarea lor, sunt oamenii care revin. Atunci, artista primește dovada clară a lucrului bine făcut. 

• Începuturile sunt cu o mică încordare, cum e și normal. ”Nu e de mirare, vii într-un loc nou, cunoști oameni noi și petreci ceva timp în trafic, dar după ce ne cunoaștem și bem cafeaua împreună, parcă toți umerii încep să se înmoaie și fețele li se luminează. Am și trei asistenți blănoși care descrețesc toate frunțile.”

• Partea de desen este cel mai relaxant moment al  atelierului

• Diana spune că are un stil de predare cât mai relaxat, ceea ce lasă loc și curaj și pentru începători.

Atelierele în care pictăm flori, cele în care cromatica e diversă și pronunțată. Am observat o afinitate pentru elemente botanice de dimensiuni mai mari. De multe ori introduc un element surpriză, cum ar fi pictura cu sare sau anumiți pigmenți mai speciali, iar creativitatea pare să se trezească la viață.

”Energia locului mi-a alungat depresia la câțiva km”. 

Acesta a fost testimonialul unei participante care i-a rămas în suflet Dianei. Participanta a ajuns la atelierul d eilustrație din grădină după un episod depresiv. 

”A fost emoționant să văd cum se destinde, cum și-a mutat scaunul la soare și cum a închis ochii să asculte cântecul cocoșilor. Nu pot să uit lucrarea ei. Era pictată în nuanțele cele mai vii și a folosit pensula cea mai mare. Sigura pensulă de care s-a atins. A primit cursul cadou de ziua ei și nu știa exact la ce să se aștepte. Ea a fost pentru mine un dar.”