Statul care încurajează plimbatul foilor în locul digitalizării. Soluții propuse de mediul de afaceri

Acesta a fost anunțul oficialilor acestui stat în cadrul unei întâlniri la care au fost prezenți și reprezentanți ai Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

”Dacă ne dorim să fim performanți la nivel european trebuie să schimbăm abordarea”, au precizat aceștia în cadrul unei întâlniri cu presa, adăugând faptul că România nu are o strategie pe zona de digitalizare. ”Cea mai importantă etapă a acestor vremuri este trecerea la noua economie digitală. Vorbim despre roboți, IoT, drone, printare 3D, big data. Toate acestea vor schimba viața noastră”, afirmă Ovidiu Nicolescu, președinte de onoare al CNIPMMR, precizând faptul că România are nevoie de obiective precise pentru a se alătura revoluției digitale și a ține pasul cu oportunitățile apărute. ”Dacă statul nu-și digitalizează instituțiile pentru a-i ajuta pe antreprenori, vorbim degeaba despre digitalizarea IMM-urilor”, spun reprezentanții patronatului IMM-urilor.

Parlamentul European a subliniat importanța creării unui mediu de afaceri competitiv, care facilitează investițiile private, a unui cadru de reglementare favorabil care să evite blocajele birocratice, a unei infrastructuri digitale europene la cele mai înalte standarde actuale, precum și a unei structuri la nivelul UE de coordonare pentru digitalizarea industriei, care să faciliteze coordonarea inițiativelor și a platformelor privind digitalizarea industriei de la nivel național, regional și al Uniunii, îndeamnând Comisia să asigure atingerea obiectivului vizând o pondere de 20% a industriei din PIB până în 2020.

Parlamentul European a subliniat că, pentru a i se permite UE să joace rolul de lider industrial mondial, digitalizarea industriei trebuie legată de o strategie mai amplă a UE în materie de politică industrial, fiind importantă accelerarea digitalizării, în special în sectoarele și regiunile din statele membre care înregistrează întârzieri în acest domeniu și în rândul persoanelor afectate de decalajul digital, precum şi importanța cooperării între actorii relevanți, nu numai liderii industriali și partenerii sociali, ci și mediul academic, IMM-urile, organizațiile de standardizare, factorii de decizie, administrațiile publice de la nivel național și local și societatea civilă.

Oficialii patronatului au venit și cu 5 propuneri de măsuri specifice pentru digitalizare, inspirate din cele cerute de Uniunea Europeană, care ar trebui implementate la nivel local cât mai repede.

1. Dezvoltarea abilităților - sistemele de educație și formare trebuie să se adapteze pentru a răspunde mai bine nevoilor pieței muncii, cu schimbarea rapidă a competențelor, în conexul în care IMM-urile se confruntă deja cu o lipsă de competențe și probleme. Curricula trebuie să fie actualizată cu abilități digitale de bază și avansate. În plus, școlile trebuie să promoveze abilitățile transversale, cum ar fi adaptabilitatea și disponibilitatea de a dezvolta noi competențe pe parcursul vieții profesionale. Educația antreprenorială ar trebui să includă module dedicate tuturor aspectelor digitalizării.

2. Sprijin financiar - accesul la finanțare pentru investițiile în digitalizare este și mai dificil pentru IMM-uri decât găsirea de finanțare pentru investițiile tradiționale. Acest lucru este valabil mai ales pentru investițiile necorporale, cum ar fi software-ul și investițiile în soluții inovatoare.

IMM-urile au nevoie de sprijin sub formă de instrumente financiare, care să poată acoperi aceste riscuri specifice, UEAPME (Uniunea Europeană a Artizanatului și a Întreprinderilor Mici și Mijlocii) solicitând includerea sprijinului pentru digitalizare ca obiectiv prioritar în viitoarele programe financiare, cum ar fi succesorul COSME și Orizont 2020. Pentru a consolida sprijinul pentru adoptarea digitalizării, UEAPME solicită includerea digitalizării ca obiectiv suplimentar în regulamentul pentru următoarea generație de fonduri europene descentralizate.

3. Crearea capacităților / accesul la cunoștințele digital - un portal unificat care conține toate informațiile, inițiativele și resursele relevante ar putea ajuta atât IMM-urile, cât și organizațiile IMM-urilor în abordarea transformării digitale. UEAPME propune crearea unui "Centru de cunoștințe digitale". Un astfel de centru / platformă ar trebui să reunească experți digitali, organizații ale IMM-urilor care sunt aproape de IMM-uri și de întreprinderi mici și mijlocii din diferite regiuni și sectoare din întreaga Uniune Europeană.

4. Asigurarea unei infrastructuri adecvate - toate regiunile din Uniunea Europeană ar trebui să fie dotate cu infrastructura digitală necesară pentru a optimiza administrarea, serviciile și producția. Interconectarea trebuie abordată de urgență, precum și un acces garantat și nerestricționat la rețele de telecomunicații de încredere superioare, soluții de e-guvernare și un internet deschis.

5. Standardizarea în domeniul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor - standardizarea poate ajuta IMM-urile să dezvolte noi tehnologii, să digitalizeze și să respecte legislația în cadrul pieței unice digitale. IMM-urile și startup-urile care dezvoltă tehnologii inovatoare și devin factori de standardizare pot avea o ușă deschisă pe piețele globale și pot avea acces la milioane de utilizatori de standarde, atât pe piața internă a UE, cât și pe plan internațional.

Din punctul de vedere al reprezentanților patronatului IMM-urilor din România, în cazul în care autoritățile române vor continua să ignore necesitatea digitalizării în cadrul instituțiilor de stat, vom vedea tot mai mulți antreprenori români care vor alege să își înregistreze afacerile în afara țării. ”Deja sunt foarte mulți care au ales să-și ducă afacerile în Estonia, sau în Bulgaria și Ungaria”.