Digitalizarea serviciilor publice. Adevăr sau provocare?

Digitalizarea sectorului public va genera economii importante la nivel mondial, prin costuri fizice scăzute și tranzacții realizate majoritar online. Eficiența în serviciile publice este un pas necesar pe care digitalizarea l-ar putea îndeplini cu brio.

Peste 130 de țări au deja o formă de serviciilor publice online. Un exemplu de top este Estonia, unde cei 1,3 milioane de locuitori pot utiliza cărți de identificare electronice pentru a vota, pot plăti impozite și accesa mai mult de 160 de servicii online. Beneficiile nu s-au lăsat așteptate. Estonia a devenit un hub pentru start-up-uri, freelanceri și inovație datorită acestui progres în digitalizare. Pentru mulți cetățeni digitalizarea seriviciilor publice este și un indicator pe baza căruia au mai multă încredere în organizațiile statului.

2020 pune în centrul trendurilor guvernamentale potențialul de a digitaliza interacțiunea dintre stat și cetățean prin intermediul inteligenței artificiale și a științelor comportamentale. Iată care sunt principalele trenduri în digitalizarea serviciilor publice:

Digitalizarea interacțiunii stat-cetățean - Trendul interacțiunii digitale se transferă cu rapiditate din spațiul privat în spațiul public, țări precum Estonia, India sau țări membre ale blocului comunitar fiind deja într-un proces avansat de digitalizare.

Orașe Smart  - Guvernele construiesc ecosisteme mixte public-private pentru a dezvolta sistemul de sănătate, mobilitatea, educația și dezvoltarea forței de muncă. Dimensiunea estimată a pieței globale pentru serviciile de smart city în 2026 este de 225,5 miliarde de dolari, o creștere bruscă de la 93,5 miliarde de dolari SUA în 2017.

Predictive analytics. Scenariile realizate cu ajutorul datelor pot fi folositoare pentru preîntâmpinarea multor situații neprevăzute și rezolvarea unor probleme chiar înainte ca acestea să apară. Principalele probleme care vor putea fi rezolvate așa sunt în principal fraudele, preveirea unor eventuale epidemii sau găsirea tratamentelor pentru acestea.

Cetățeanul este în centru. Toate serviciile publice ar trebui să se orienteze către nevoile cetățeanului pentru pentru a veni în sprijinul acestuia în timpul interacțiunii cu instituțiile statului. Customer experience folosită deja în mediul privat poate fi folosită și în mediul public nu numai pentru a veni în sprijinul cetățenilor, ci și al angajaților instituțiilor poblice sau al actorilor economici din societatea respectivă.

Autoritatea pentru Digitalizarea României este organismul care coordonează transformarea digitală a instituțiilor publice, identitatea electronică pentru cetățeni și cloud-ul guvernamental. Conform raportului eliberat de aceștia în aprilie 2020 sunt funcționale 4 sisteme informatice, mai exact: ghiseul.ro (taxe și impozite online), SEAP (portal de achiziții publice pentru autorități și operatori economici), PCUE (catalog al serviciilor publice din România) și SIAE (acces la o bază de autentificare pentru transportatorii de marfă și autorizații pentru tiruri). 

În ajutorul instituțiilor statului, antreprenorii și companiile s-au unit în furnizarea de know-how și recomandări pragmatice pe care oficialii români trebuie să le urmeze în vederea digitalizării sectorului public. EY România a finalizat proiectul ,,Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare” pentru este Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), în parteneriat cu Secretariatul General al Guvernului (SGG). În urma acestuia au fost analizate, documentate și propuse opțiuni de digitalizare 36 de tipuri de servicii publice aferente unor evenimente importante pentru indivizi și companii. Principala provocare pentru dezvoltarea acestei infrastructuri conform cercetării EY România este și de această dată cadrul legislativ. Potențialul? Atingerea în 3 ani a unui standard european de interoperabilitate și automatizare a procesului în institutiile publice românești.

”România are acum șansa de a progresa rapid în procesul de digitalizare a serviciilor publice, astfel încât să-și onoreze cetățenii cu promptitudine, respect și eficiență, prin mijloace digitale/electronice, fără obligativitatea de a se prezenta la ghișeul autorităților, atunci când nu este necesar. Instituțiile publice trebuie să aibă în vedere necesitatea de a schimba date între ele, pentru a deveni interoperabile, astfel încât cetățeanul să nu mai fie obligat să furnizeze documente pe care instituțiile le au deja în bazele de date, iar implementarea acestor servicii să devină posibilă respectând principiile europene de guvernare digitală, în mod special cel care se referă la „o singură dată” (once-only)”, spune Carmen Adamescu, EY Romania & Moldova Consulting Partner; EY Romania & Moldova Technology Leader

Astfel, principalele caracteristici ale digitalizării serviciilor publice în România ar trebui să fie:

vocea cetățenilor - nevoile acestora ar trebui să primeze în organizarea întregului proces de digitalizare;

interoperabilitatea datelor - este un factor cheie în constituirea unui stat cu adevărat digital care să răspundă nevoilor cetățenilor;

pregătirea organizațională - persoanele care pun în practică sistemele digitalizate au nevoie de implementarea unei viziuni noi și de schimbare de paradigmă pentru a închide cercul eforturilor de digitalizare și a face sistemul digital cu adevărat util.

Conform unui articol publicat în septembrie 2020 de către EY România, digitalizarea serviciilor publice poate genera economii de aproximativ 180 de milioane de euro / an, ceea ce într-un orizont de 10 ani ar însemna economii de aproximativ 1,8 milioane de euro. La nivelul companiilor care ar accesa serviciile publice într-o formă simplificată economiile s-ar ridica la 90 de milioane de euro / an. 

Indexul economiei și societății digitale, (DESI) monitorizează performanța digitală globală a Europei și urmărește progresul țărilor UE în ceea ce privește competitivitatea lor digitală. Raportul Comisei Europene clasează Estonia, Spania, Danemarca, Finlanda și Letonia în top. Pe de altă parte, România, Grecia, Croația, Slovacia și Ungaria sunt cu mult sub media europeană.

Comisia Europeană situează România conform indicelui DESI pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE. Această situație este cauzată de progresele lente înregistrate în general, dar și de evoluțiile politice instabile. România înregistrează cele mai bune rezultate în dimensiunea Conectivitate, datorită internetului rapid in zonele urbane. În ceea ce privește serviciile publice digitale, în ultimii trei ani, România s-a clasat pe ultimul loc în rândul statelor membre ale UE. 

În interviul pentru Future Magazine, Sabin Sărmaș, Președintele Autorității pentru Digitalizarea României, afirmă drept cea mai importantă lecție învățată în 2020 potențialul pe care digitalizarea îl are în salvarea vieților și economiei unei țări în astfel de momente: “Cea mai importantă schimbare a fost și cea care se petrece adesea cel mai greu: schimbarea de mentalitate, acceptarea faptului că instrumentele online pot fi un aliat puternic, dacă nu chiar singura soluție într-un asemenea context.”

Acestea sunt cu siguranță subiecte care vor fi pe agenda publică pentru o lungă perioadă de acum înainte. La finalul acestui an subiectul digitalizării serviciilor publice va fi dezbătut și în cadrul Future Summit, eveniment internațional dedicat trendurilor de viitor care se desfășoară la București în perioada 16-20 noiembrie, alături de Daniel Baciu, Presedintele Casei Naționale de Pensii, Radu Nicolescu, consilier al Primului Ministru pentru domeniul IT, Octavian Oprea, vicepreședinte în cadrul Autortității pentru Digitalizarea României, dar și cu primarii Boc, Coliban, Radu Mihaiu și Ioan Popa (Resita).