Ce înseamnă să ai un mindset future-proof și care sunt oportunitățile de care antreprenorii vizionari au profitat în această perioadă, aflăm de la Tanja Schindler, expert în trenduri de viitor și fondator al comunității Futures Space, o comunitate de experți cu sediul în Berlin, gata să prospecteze diferite provocări de viitor și să găsească soluții pentru ele.

Experții în trenduri de viitor nu sunt niște profeți, sunt doar oameni obișnuiți să gândească #outofthebox. Cum adică? În primul rând gândindu-se la viitor ca la o sumă de scenarii posibile, mai mult decât la ceva foarte îndepărtat pentru care trebuie să găsim o singură soluție. Viitorul este format din scenarii diverse și este nevoie să fim pregătiți pentru fiecare dintre ele.

Iată care au fost scenariile pentru care unele business-uri au fost pregătite în primăvara acestui an:

Supermarketul s-a mutat în buzunar

Un studiu realizat de PwC arată că am avut parte de un boom neașteptat în ceea ce privește comenzile online pentru alimente. Majoritatea cetățenilor europeni a comandat online pe timpul perioadei de izolare, iar 80% dintre respondenți au spus că vor continua să-și facă cumpărăturile online și de acum înainte. Dacă privim în perspectivă această declarație din partea consumatorilor, putem identifica posibilități de dezvoltare pentru multe dintre business-urile care nu au trecut până acum în digital.

Evenimentele au continuat, dar virtual

Petreceri, zile de naștere, ieșiri în oraș? Toate se pot întâmpla acum în realitate virtuală. Soluții precum High Fidelity, vTime, AltspaceVR, Oculus Rooms and Parties, sau VRChat ne-au adus anul acesta mai aproape de ceea ce vor însemna evenimentele de networking în următorii ani. La finalul lunii Mai, Forbes publica un articol despre rata de creștere a evenimentelor online, iar CEO-ul 6Connex, o platformă online pentru evenimente virtuale, anunța că a înregistrat o creștere de 1.000% a cererii pentru evenimentele online a mediului de business.

Una dintre cele mai mari conferințe online ale acestui an va avea loc în perioada 2-4 decembrie, iar printre invitați se numără membri ai Comisiei Europene, Microsoft, KPMG sau CNBC. Peste 400 de speakeri sunt prezenți la unul dintre cele mai mari evenimente de networking, Web Summit.

Pentru a asigura experiența reală a unei întâlniri de networking, organizatorii folosesc diferiți algoritmi pentru a simula ”întâlniri virtuale” similare cu cele care se întâmplă în pauzele de cafea de la conferințe. De asemenea, există posibilitatea de a contacta alți participanți și a iniția o discuție privată sau publică. Platforma simulează întâlniri face-to-face, iar algoritmul folosit grupează oamenii care au aceleași interese și care pot oferi un conținut relevant pentru fiecare participant.

Cât de performantă va deveni învățarea online

Conform unui material publicat de ONU, criza actuală a avut cel mai mare impact asupra sistemului educațional din istoria lumii moderne. Aproximativ 1.6 miliarde de oameni din mai mult de 190 de țări au simțit acest val în 2020.

Pentru a putea depăși această criză, soluțiile identificate la nivel mondial pot fi numite cu succes ”o adevărată mobilizare de forțe”. China a avut parte de ”cea mai mare tranziție a învățământului” din istoria educației, aproximativ 730.000 de elevi din Wuhan au făcut cursuri online cu ajutorul platformei online Tencent K-12 Online School, conform World Economic Forum.

Compania Lark a pus la dispoziția profesorilor și studenților o platformă online care permite timp nelimitat pentru conferințele video, funcție de editare real-time pentru proiecte, calendar sau funcții de traducere. Prin intermediul tehnologiei, cea mai mare criză din învățământ s-ar putea transforma într-una din cele mai mari oportunități pentru eLearning.

Yuval Noah Harari, autorul cărților Sapiens Scurtă istorie a omenii și Homo deus Scurtă istorie a viitorului, susține că școala tradițională se axează mai mult pe concepte teoretice și ”traditional academic skills”, în timp ce noile tehnologii pun la dispoziția studenților noi metode de a-și sedimenta gândirea critică și adaptabilitatea, skill-uri care sunt printre cele mai importante acum conform unui top publicat de LinkedIn.

Autodidacții vor câștiga pariul secolului XXI

Conform unui studiu oferit de McKinsey Global Institute, se estimează că 14% din totalul forței de muncă la nivel global ar trebui să învețe noi skill-uri datorită dezvoltării tehnologiei (automation & AI). În același timp, într-un alt studiu oferit tot de McKinsey, managerii (87%) consideră că angajații au nevoie de sesiuni de reskilling pentru a nu exista lacune în evoluția lor profesională.

Adaptabilitatea și proactivitatea sunt printre cele mai căutate calități ale unui angajat acum, deoarece urmează o perioadă pe piața muncii în care angajații ar trebui să tindă spre self-learningw. Concomitent cu acest trend, platformele online de învățare vor fi nevoite să se adapteze acestor cerințe, pentru a putea face față noilor utilizatori.

Platforma Udemy, una dintre cele mai populare platforme pentru cursuri online, a avut o creștere de 425% la nivel de singups, și 80% creștere în ceea ce privește folosirea platformei de către companii și agențiile guvernamentale, ne spune articolul din Business Wire. Odată cu #wfh devenind o situație ”permanentă”, organizațiile și-au îndreptat atenția spre metodele online pentru a continua susținerea angajaților în evoluția lor profesională.

Abilitatea de a lucra cu roboți și algoritmi va fi parte a business-urilor de succes

Conform unui material publicat de McKinsey, 38% dintre manageri își doresc să investească mai mult în tehnologie pentru a avea un avantaj față de competitori. În același timp, 19% vor să-și schimbe strategia actuală pentru a putea îngloba digital technologies. Dacă este să comparăm cu anul 2017, când 48% dintre manageri aveau ca prioritate reducerea costurilor, în prezent vedem o deschidere pentru digital technologies.

AI, new data sau predictibilitatea pe care ne-o oferă algoritmii pot reduce timpul petrecut în eficientizarea proceselor interne. În acest moment, focusul este asupra reducerii riscurilor financiare și reconstruirea modelelor de business.

Ce înseamnă să ai un mindset pregătit pentru viitor

Așa cum spuneam mai sus, ne-am obișnuit să vedem viitorul ca pe ceva foarte îndepărtat. Însă există oameni care trăiesc deja în viitor și îl prospectează în fiecare zi pentru a-i face față. Tanja Schindler, Global Futurist, va fi prezentă în România, în cadrul Future Summit - conferință globală despre trenduri de viitor care se va desfășura la București între 16 și 20 noiembrie. I-am adresat câteva întrebări înainte să ne viziteze și iată ce ne-a răspuns:

Spune-ne puțin cum vezi tu viitorul companiilor în următorul an? Care crezi că vor fi principalele acțiuni pe care un business ar trebui să le aibă în vedere pentru a nu renunța la valorile sale și pentru a fi aproape de angajați în același timp?

Îmi imaginez că viitorul afacerilor și al muncii va fi definit de o serie de valori cheie: sustenabilitate, colaborare, flexibilitate, rezistență și orientare către un scop precis. Companiile care nu vor putea să acționeze conform cu setul lor de valori de bază și nu vor avea misiunea de a servi o cauză clară sau de a aborda o problemă substanțială în lumea noastră, nu vor rezista. În viitor angajații nu vor mai lucra pentru o singură companie, ci vor avea colaborări project based în diferite industrii. Prin urmare, companiile vor deveni mai atrăgătoare pentru angajați cu cât își vor respecta mai mult misiunea. Angajarea unei echipe flexibile va asigura o rată mai mare de inovare, pentru că în felul acesta se va face un transfer de sisteme de gândire între industrii. În consecință, companiile trebuie să se redefinească drept organizații care lucrează în rețea, care au o misiune de bază și construiesc proiecte agile în jurul acestei msiuni. Astfel, vor deveni din ce în ce mai rezistent și se vor adapta la schimbările actuale.

Apoi, pentru a fi pregătite pentru viitor, organizațiile trebuie să își definească competențele de bază și să aleagă o provocare din viitor care trebuie rezolvată; numai atunci ele vor rămâne relevante pentru viitor. Acum mulți încearcă să-și mențină afacerea în picioare și să atragă mai mulți clienți. Însă, ei ar trebui să se întrebe ce anume le-ar putea afecta business-ul și apoi să acționeze pentru a-l transforma în mod corespunzător. Apoi, ca next step, ar trebui să se întrebe ce lucruri bune pot genera pentru viitor prin competențele pe care le dețin mai degrabă decât prin produsele sau serviciile pe care le oferă. Viitorul este despre reinventare continuă, a noastră, a afacerilor noastre, pentru a obține de fiecare dată rezultate din ce în ce mai bune. Aceste rezultate ar trebui să fie sustenabile și gândite pe termen lung în acord cu natura și cu umanitatea.

Din punct de vedere economic, suntem suficient de pregătiți ca knowledge să depășim acest impas în următorii 2 ani? Crezi că țările mai slab dezvoltate vor găsi resursele necesare pentru a îmbunătăți calitatea vieții?

Cred că este important să înțelegem că țările în curs de dezvoltare nu ar trebui să fie dornice să devină ca țările puternic industrializate. Am făcut multe greșeli în ultimele decenii și am deteriorat mediul folosindu resursele naturale în exces. Cred că celelalte țări au oportunitatea de a face lucrurile mai bine decât le-am făcut noi și de a evita greșelile noastre. De exemplu, sunt mult mai flexibile în crearea structurilor descentralizate, neavând încă un sistem centralizat sofisticat. Cu toate acestea, multe probleme actuale sunt cauzate de această centralizare a energiei, distribuția alimentelor sau de mobilitate. Deci, imaginând și folosind resurse noi într-un mod mai bun, sunt sigură că ei pot face mult mai bine lucrurile. De asemenea, țările dezvoltate ar trebui să sprijine procesul prin care trec țările mai puțin dezvoltate, deoarece putem învăța și ne putem adapta odată ce vom vedea că sistemele descentralizate funcționează cu succes. În consecință, țările mai puțin dezvoltate ar trebui să își folosească creativitatea și să solicite finanțare pentru a le arăta țărilor industrializate cum să acționeze mai bine.

Învățarea se face complet online. La ce provocări ar trebui să ne așteptăm? Cât de performantă crezi că poate deveni educația în mediul online?

În primul rând, trebuie să înțelegem că va trebui să învățăm pe tot parcursul vieții noastre, pentru că educația tradițională nu ne mai ajută foarte mult. Prin urmare, educația online poate fi o oportunitate extraordinară de a integra această învățare de lungă durată în rutina noastră zilnică. O altă oportunitate este aceea că educația online este mult mai cuprinzătoare și putem interacționa cu oameni din întreaga lume. Atunci când încercăm să ne imaginăm viitorul sau să găsim soluții inovatoare, o problemă este legată de prejudecățile legate de modul în care funcționează lumea noastră. Prin interacțiunea cu alte culturi și cu oameni care vorbesc limbi diferite, pot evolua noi structuri și idei. Trebuie să ne dezvățăm de felul în care învățam înainte. Odată ce interacțiunea socială devine posibilă din nou, sunt sigură că vor exista hub-uri locale și offline unde poate fi discutat conținutul învățat. Prin urmare, spațiile tradiționale, cum ar fi universitățile și școlile, vor deveni un loc pentru interacțiune, discuții și provocări legat de ceea ce am învățat, mai degrabă decât locuri unde mergem să învățăm lucruri în sine - îmi imaginez că acest lucru se va muta în spațiul online.

Care crezi că vor fi primele locuri de muncă ce vor necesita colaborare între oameni, algoritmi și roboți și de ce abilități are nevoie cineva pentru a putea avea un astfel de loc de muncă?

Sper că multe locuri de muncă vor necesita interacțiune între oameni și roboți, deoarece văd multe multe oportunități într-o astfel de colaborare. De exemplu, imaginați-vă că personalul medical nu ar mai fi nevoit să ridice pacienții sau să distribuie mesele, ci mai degrabă ar avea timp să poarte conversații și să ia prânzul sau cina cu pacienții. Cu toate acestea, va exista o diferență, între cei care vor interacționa în mod direct cu roboți sau cu mașinăriile și cei care se vor află în spatele lor ca programatori. Ceea ce este important este să înțelegem că noi definim contextul etic în care roboții intră în viețile noastre, așa că noi trebuie să luăm deciziile dificile și să stabilim un set de reguli. De ce ne imaginăm întotdeauna că roboții trebuie să înlocuiască o anumită forță de muncă? Poate că ei sunt deținuți de forța de muncă, iar oamenii pot începe să își folosească creativitatea și abilitățile sociale ca să rezolve probleme mai complexe în lumea aceasta. O altă decizie bună va fi ca toți cei care învață cum să programeze să învețe și despre etică și filozofie, deoarece acei oameni vor da roboților suflet sau vor decide ce date sunt colectate și stocate.