Din Manchester, Boston, Budapesta și Berlin, românul Robert Ihnatisin construiește tehnologii de manufactură în spațiu | Români din lume

Curiozitatea care a început într-un sat din Banat

Robert Ihnatisin a crescut într-un sat mic din apropierea Lugojului. În adolescență, contextul familial l-a forțat să devină independent mai devreme decât majoritatea colegilor săi.

Părinții au plecat la muncă în Germania, iar el a locuit doar cu sora lui mai mică într-un apartament din oraș. Experiența aceasta l-a responsabilizat rapid, dar i-a deschis și apetitul pentru explorare.

„Am plecat din România imediat după liceu, la 18 ani, dar decizia nu a fost una luată peste noapte. Cred că, într-un fel, a început cu mult timp înainte. În perioada liceului devenisem din ce în ce mai curios despre ce există dincolo de România. Petreceam mult timp pe internet și eram expus la cultura occidentală, la universități, la idei noi”, a spus el într-un interviu pentru seria Români din lume.

Când a venit momentul alegerii universității, Robert a fost acceptat la mai multe instituții din Marea Britanie, inclusiv UCL și University of Southampton. În final, a ales Universitatea din Manchester.

„M-a atras foarte mult istoria industrială a orașului, faptul că acolo s-au făcut descoperiri importante (inclusiv în domeniul grafenului, care mă interesa încă din liceu) și reputația academică. A contat și un factor pragmatic: costul vieții era mai accesibil decât în Londra. Privind înapoi, cred că alegerea de a pleca a fost un mix între dorința de oportunitate și o curiozitate foarte mare de a vedea cum e în altă parte.”

De la Arduino și hackathoane la inginerie

Robert a studiat Inginerie Electrică și Electronică la Manchester, însă pasiunea pentru tehnologie începuse mult mai devreme.

„În liceu nu eram neapărat premiantul clasei, dar eram foarte curios, îmi plăcea să dezasamblez lucruri, să văd cum funcționează, să experimentez cu electronică.”

Un moment care i-a schimbat direcția a fost atunci când a primit primul kit Arduino (n.red. platformă open-source de prototipare electronică care combină partea hardware cu cea software; cu ajutorul ei, începătorii pot construi și programa dispozitive reale, de la roboți mici până la sisteme de automatizare).

„Momentul în care am descoperit Arduino a fost important pentru mine, pentru că atunci am realizat că îmi place programarea atunci când este conectată la ceva fizic nu doar software abstract, ci ceva ce poți construi și controla în lumea reală.”

În paralel cu studiile, a participat la numeroase hackathoane și competiții de robotică în Europa. În timp, a ajuns să conducă chiar societatea de hacking a universității și să organizeze evenimente împreună cu companii precum Google sau Microsoft.

„La universitate, m-am implicat foarte mult în zona asta, am ajuns chiar să conduc societatea de hacking și am participat la zeci de hackathoane în Europa, inclusiv ca mentor sau organizator, lucrând cu companii precum Google sau Microsoft.

O imprimantă 3D construită de la zero

În timpul facultății, Robert a construit un proiect care avea să-i influențeze parcursul profesional.

Pentru lucrarea de licență, a dezvoltat o imprimantă 3D pe bază de rășină într-o perioadă în care această tehnologie era încă scumpă și inaccesibilă publicului larg.

„Pentru proiectul final am construit o imprimantă 3D pe bază de rășină, dar la un cost foarte mic comparativ cu ce exista pe piață atunci. Era o perioadă în care astfel de tehnologii nu erau disponibile consumatorilor. A fost primul proiect unde am simțit că pot construi ceva cu adevărat nou.”

Această experiență avea să-l ducă, aproape întâmplător, către primul job important.

„După absolvire, am încercat să mă angajez în Europa, dar fără succes. Aproape întâmplător am aplicat la Formlabs în Boston, un startup din zona de imprimare 3D, și surprinzător, am primit oferta. Acolo am lucrat aproximativ 3 ani, inițial ca Process Engineer, apoi într-o echipă de R&D. A fost o perioadă formativă, în care am avut acces la multe tehnologii și am învățat cum se construiesc produse hardware la scară”, a povestit Robert.

Berlinul și începutul Orbital Matter

După expirarea vizei americane, Robert s-a mutat în Europa, lucrând în biroul Formlabs din Budapesta. În timp însă, a început să se gândească tot mai serios la antreprenoriat.

„Acolo am început să mă apropii mai mult de zona de software, dar în același timp am realizat că vreau să mă întorc la hardware și să construiesc ceva propriu.”

Mutarea la Berlin a fost un pas intenționat, deoarece Robert își dorea să fie parte dintr-un ecosistem antreprenorial puternic.

„Acolo am intrat în programul Entrepreneur First, unde l-am cunoscut pe cofondatorul meu și unde a început, de fapt, povestea Orbital Matter.”

Robet descrie Berlinul ca fiind un oraș foarte diferit de orice alt loc în care a trăit. „Este haotic într-un mod constructiv și cred că asta îl face atât de atractiv pentru oameni care vor să construiască ceva.”

Ce îi place cel mai mult este deschiderea oamenilor și faptul că este un oraș în care nu contează foarte mult de unde vii sau ce background ai, ci mai degrabă ce vrei să faci.

„Poți să întâlnești oameni din toate industriile, de la artiști la ingineri, la antreprenori, și există o energie constantă de experimentare. Pentru mine, Berlinul a fost important mai ales pentru că mi-a oferit contextul potrivit să intru în antreprenoriat. Ecosistemul de startup-uri este foarte activ, există multe evenimente, mulți oameni care construiesc lucruri și o deschidere mai mare față de idei noi, chiar dacă sunt riscante”, a spus Robert.

În același timp, nu este un oraș perfect. Uneori poate fi frustrant din cauza birocrației sau a ritmului mai lent al unor procese, a adăugat Robert.

Diferențele culturale dintre Manchester, Boston, Budapesta și Berlin

Diferențele culturale sunt foarte vizibile, mai ales când treci prin mai multe țări, a punctat Robert.

În UK, oamenii sunt foarte politicoși și indirecți. Comunicarea este mai nuanțată și uneori trebuie să citești printre rânduri ca să înțelegi exact ce vor să spună.

În SUA, totul este mult mai direct și orientat spre rezultate. Există o energie foarte puternică și o cultură în care ambiția este încurajată. Oamenii nu se tem să gândească la scară mare și să spună deschis ce vor să construiască.

În Germania, lucrurile sunt mai structurate și mai riguroase. Există un respect puternic pentru procese, planificare și predictibilitate. În același timp, oamenii pot părea mai reci la început.

În Europa de Est, inclusiv în România și Polonia, există un echilibru interesant. Oamenii sunt mai direcți decât în Vest, dar în același timp mai calzi și mai flexibili în relațiile personale.

În SUA, Robert a fost surprins de cât de mult contează atitudinea. „Chiar dacă nu ai toate răspunsurile, dacă arăți că vrei să construiești ceva mare și că ești dispus să înveți rapid, oamenii sunt deschiși să te ajute.”

De asemenea, nivelul de optimism este foarte ridicat în SUA, astfel că, chiar și ideile care par imposibile sunt tratate serios, cel puțin în faza inițială.

„În Germania, contrastul a fost destul de puternic. M-a surprins cât de important este istoricul și cât de mult contează să demonstrezi că ai deja experiență sau rezultate înainte să fii luat în serios.”

Un alt lucru a fost diferența de interacțiune socială. „În Germania, relațiile se construiesc mai lent și oamenii sunt mai rezervați la început. În timp însă, devin foarte loiali și de încredere.”

Adaptarea la schimbări

Una dintre cele mai grele perioade nu a fost neapărat la început, ci după ce a terminat facultatea, a mai spus Robert.

„Atunci am aplicat la foarte multe joburi în Europa și nu primeam răspunsuri sau eram respins. A fost o perioadă în care am început să mă întreb dacă am făcut alegerea corectă și dacă nu ar fi fost mai simplu să mă întorc în România.”

În final, oportunitatea din SUA a venit aproape neașteptat și a schimbat complet direcția.

Un alt moment dificil a fost la începutul startup-ului. Primele luni de fundraising au fost foarte grele.

„Discuțiile cu investitori, respingerile și incertitudinea constantă te testează destul de mult. Nu pot spune că am vrut concret să mă întorc acasă, dar au fost momente în care părea că ar fi fost varianta mai simplă.”

De asemenea, cel mai aproape moment de eșec a fost în perioada de început a Orbital Matter, când Robert și cu Jakub Stojek încercau să primească prima investiție.

„Aveam o idee ambițioasă, într-un domeniu dificil, și foarte puține dovezi concrete la acel moment. Mulți investitori nu erau convinși că putem executa sau că piața este suficient de matură. A fost o perioadă lungă în care mergeam din întâlnire în întâlnire fără rezultate clare. Dacă nu reușeam să închidem acea rundă, compania probabil nu ar fi existat astăzi.”

Iar momentul în care au reușit să demonstreze tehnologia cu un prototip real și să convingă primul investitor a fost un punct de cotitură.

Robert consideră că partea de execuție contează cel mai mult, fiind și partea cea mai dificilă, cât și cea mai interesantă.

„De multe ori discuțiile se concentrează pe viziune și idei, dar în realitate diferența o face execuția. Cum construiești efectiv produsul, cum iei decizii tehnice, cum gestionezi resurse limitate.Acolo este partea cea mai dificilă și cea mai interesantă.”

Întâlnirea cu Jakub Stojek și formarea echipei

„Prima noastră conversație a pornit de la un detaliu complet întâmplător. El avea experiență în manufacturing și, la un moment dat, și-a dat seama că una dintre companiile lui produsese jacheta pe care o purtam. De acolo am început să vorbim și ne-am dat seama rapid că avem skill-uri complementare și o viziune similară”, a povestit Robert despre cum a început să formeze o echipă cu Jakub Stojek, cel cu care a pus bazele Orbital Matter.

Amândoi erau interesați de tehnologiile spațiale, iar discuțiile cu oameni din industrie i-au dus către ideea de manufactură în spațiu.

Orbital Matter dezvoltă imprimante 3D care pot funcționa direct în orbită, permițând construirea de structuri spațiale fără a fi nevoie ca acestea să fie lansate complet de pe Pământ.

„În prezent, majoritatea sateliților și structurilor spațiale sunt limitate de dimensiunea rachetei cu care sunt lansate. Noi încercăm să eliminăm această constrângere, permițând construirea direct în spațiu. Asta ar putea schimba fundamental modul în care este construită infrastructura orbitală. În loc să lansezi structuri mari de pe Pământ, le poți fabrica direct în orbită, folosind imprimare 3D.”

Startup-ul lucrează în principal cu companii din industria spațială și cu agenții spațiale, iar tehnologia ar putea avea aplicații în telecomunicații, observație sau infrastructură orbitală.

Imprimanta Orbital Matter.

---

„Pe termen lung, orice organizație care are nevoie de infrastructură în orbită, fie că vorbim de telecomunicații, observație sau aplicații industriale pot fi clienții noștri.”

Echipa s-a format în Berlin, în cadrul programului Entrepreneur First.

„Programul aduce împreună oameni tehnici și antreprenoriali și îi încurajează să își găsească un cofondator și să construiască o companie de la zero. Acolo l-am cunoscut pe Jakub.”

Fondatorii Orbital Matter: Robert (stânga) și Jakub (dreapta).

---

Finanțări, prima lansare în spațiu și obiective

Până acum, Orbital Matter a atras aproximativ 2,5 milioane de euro în finanțări și granturi, inclusiv de la Sunfish și Early Game Ventures.

„Primul pas a fost investiția inițială din programul Entrepreneur First, care ne-a oferit capitalul de început pentru a valida ideea. Ulterior, am atras o rundă pre-seed de aproximativ 800.000 de euro de la fondul Sunfish, care a fost esențială pentru a construi primele prototipuri și pentru a demonstra tehnologia. Mai târziu, am atras o rundă suplimentară de aproximativ 1 milion de euro de la Early Game Ventures, un fond cu rădăcini românești, care ne-a susținut în dezvoltarea următoarei generații de tehnologie”, a spus Robert.

Pe lângă investițiile private, Orbital Matter a lucrat și cu Agenția Spațială Europeană pentru proiecte de cercetare și dezvoltare.

De asemenea, compania a lansat deja un satelit și pregătește următoarea misiune.

„Am avut deja ocazia să lansăm primul nostru satelit și lucrăm la al doilea, care urmează să fie lansat cu SpaceX. România are încă foarte puține misiuni spațiale proprii, iar experiența asta mi-a arătat cât de mult potențial există în această direcție dacă există susținere și continuitate.”

Robert a avut chiar ocazia să participe direct la lansare și să semneze racheta Ariane 6 înainte de zbor.

„Avem deja un nou satelit programat pentru lansare și vrem să validăm că putem construi structuri în spațiu în mod repetabil și fiabil. Dacă misiunea va avea succes, vom fi primii la nivel global care demonstrează că este posibil să produci obiecte prin imprimare 3D direct în spațiu. Asta este esențial pentru a putea începe să comercializăm tehnologia.”

De asemenea, echipa Orbital Matter își dorește să extindă relațiile cu parteneri mari din industrie și să transforme aceste colaborări în contracte comerciale.

Pe plan personal, obiectivul lui Robert este mai simplu.

„Să găsesc un echilibru mai bun între muncă și viața personală. În ultimii ani ritmul a fost foarte intens și cred că pe termen lung sustenabilitatea este importantă.”

Lecțiile învățate în mai multe țări

Experiența de a trăi în mai multe țări i-a schimbat perspectiva asupra muncii și culturii, dar și adaptabilitatea.

„Faptul că am plecat de acasă devreme și că am trecut prin mai multe țări și sisteme m-a forțat să învăț rapid, să mă descurc singur și să nu depind de un context stabil. Un alt lucru important a fost schimbarea perspectivei. Când crești într-un mediu mai restrâns, ai impresia că există anumite limite. Experiența internațională m-a ajutat să realizez că multe dintre ele sunt, de fapt, mentale.”

De asemenea, experiența internațională l-a ajutat să înțeleagă diferențele culturale și stilurile de lucru. De exemplu, în UK Robert a observat un stil mai indirect și relaxat, în SUA o viteză și ambiție foarte mare, iar în Germania o structură și rigoare mai puternică.

„Pe plan personal, cred că m-a făcut mai pragmatic. Am învățat să nu mă atașez prea mult de un plan inițial și să iterez constant, lucru care se aplică foarte bine și în startup-uri”, a spus Robert.

Una dintre amintirile care i-au rămas întipărite în minte este din primele zile petrecute în Manchester.

„Țin minte că cineva m-a întrebat cum ajunge într-un anumit loc, iar eu i-am răspuns foarte exact, spunând distanța în metri. Pentru mine era ceva normal, dar pentru ea a fost amuzant, pentru că majoritatea oamenilor ar fi spus doar că este la câteva minute de mers în acea direcție. A fost un moment mic, dar mi-a arătat foarte clar diferențele culturale și m-a făcut să realizez cât de diferit gândeam lucrurile la acel moment.”

Comunitatea de români din Berlin

Există o comunitate destul de activă de români în Berlin, inclusiv în zona de startup-uri și tehnologie, a spus Robert.

„În general, românii sunt percepuți ca fiind foarte tehnici și muncitori. Mulți sunt în roluri de inginerie sau produs și există respect pentru nivelul de pregătire.”

În același timp, identitatea națională nu este neapărat un factor central în Berlin, a adăugat Robert.

„Este un oraș foarte internațional, iar oamenii sunt mai degrabă evaluați în funcție de ce fac și ce construiesc. Totuși, există conexiuni între români și, uneori, aceste legături ajută, mai ales la început.”

Totuși, de acasă îi lipsește foarte mult mâncare care cu greu poate fi replicată în altă țară.

„În același timp, apreciez foarte mult și deschiderea oamenilor din România. După experiența din Germania, unde interacțiunile sunt mai formale la început. Ce aș aduce în România din alte culturi ar fi poate mai multă încredere în idei ambițioase și o toleranță mai mare pentru risc. În multe locuri din Vest, eșecul este văzut ca parte din proces, nu ca un capăt de drum.”

Robert nu exclude posibilitatea de a se întoarce înapoi în România dacă ar avea oportunitatea să construiască lucruri relevante în zona de tehnologie și spațiu.

„În momentul de față, activitatea noastră este foarte internațională, așa că alegem locațiile în funcție de unde putem avansa cel mai rapid, dar rămân deschis pe termen lung.”

Pasiunea pentru a construi

„Cel mai mult îmi place faptul că pot construi lucruri reale”, a spus Robert, adăugând că a fost mereu atras de ideea de a transforma concepte în obiecte sau sisteme funcționale.

„În cazul nostru, faptul că lucrăm la tehnologii care ajung efectiv în spațiu este extrem de motivant. Am avut deja ocazia să lansăm primul nostru satelit și să construiesc al doilea, care urmează să fie lansat în curând cu SpaceX. Pentru mine, ca român, a fost un moment special.”

În același timp, lui Robert îi place foarte mult componenta de explorare. „Într-un startup deep tech nu există foarte multe răspunsuri clare la început. Trebuie să testezi, să greșești și să înveți rapid.”

Întrebat ce ar face diferit dacă ar putea să o ia de la capăt, Robert a spus că ar începe mai devreme să construiască.

„Am petrecut mult timp în mediul academic și apoi în industrie, ceea ce a fost valoros, dar cred că aș fi putut încerca antreprenoriatul mai devreme. În același timp, experiențele respective au contribuit foarte mult la ceea ce fac acum, așa că nu aș schimba fundamental direcția.”

Ce sfat are pentru tinerii din România

Pentru tinerii care vor să urmeze un parcurs similar, Robert consideră că cel mai important lucru este să experimenteze.

„Sfatul meu ar fi să încerce cât mai multe lucruri cât mai devreme. Nu este nevoie să ai un plan perfect de la început. Este mult mai important să experimentezi, să vezi ce îți place și să îți construiești propriul drum.”

În același timp, el este de părere că nimeni nu trebuie să se limiteze geografic sau mental.

„Oportunitățile există în multe locuri din lume, dar poți construi lucruri relevante și în România dacă există contextul potrivit.”

Robert a adăugat că două elemente foarte importante care stau la baza succesului sunt contextul și oamenii.

„De multe ori pare că succesul este doar rezultatul muncii individuale, dar în realitate este foarte mult influențat de mediul în care ajungi și de oamenii cu care te întâlnești. În cazul meu, fiecare pas important a fost influențat de astfel de contexte, fie că a fost profesori din liceu, colegii din facultate sau cofondatorul pe care l-am întâlnit în Berlin.”