ESEU VIDEO Dreptul de a folosi fără aplicație și internet, viitorul dispozitivelor

Proprietatea asupra unui produs tehnologic riscă să își piardă sensul pe măsură ce dispozitivele devin dependente de abonamente, aplicații și conexiuni permanente la internet. Funcții care există deja în hardware pot fi blocate prin software, iar inteligența artificială accelerează această transformare. În acest context apare o nouă dezbatere: dreptul de a folosi și de a deține cu adevărat produsele cumpărate.
Proprietatea asupra dispozitivelor devine tot mai dependentă de servicii digitale

Ideea tradițională de proprietate se schimbă rapid. Achiziția unui telefon, a unei mașini sau a unui electrocasnic nu mai garantează accesul la toate funcțiile disponibile fizic în produs.

Dispozitivul devine tot mai mult o interfață către servicii digitale, conturi online și infrastructură cloud. Într-un astfel de model, valoarea produsului nu mai este dată exclusiv de hardware, ci de accesul continuu la software și servicii furnizate de producător.

Consecința este apariția unei noi întrebări: cât de mult deține, în realitate, utilizatorul atunci când cumpără un produs?

Abonamentele transformă funcții existente în servicii plătite

Unul dintre cele mai cunoscute exemple este experimentul BMW din 2022, când compania a încercat să ofere încălzirea în scaune exclusiv prin abonament, deși echipamentul era deja instalat în automobil. Reacția negativă a clienților a determinat retragerea modelului, însă direcția rămâne relevantă.

Paradoxul este că produsele premium devin adesea mai dependente de infrastructura digitală decât variantele simple. O mașină modernă poate pierde accesul la anumite funcții dacă apar probleme cu aplicația asociată sau cu metoda de plată, în timp ce un automobil fără conectivitate continuă să funcționeze independent.

Același risc apare și în cazul smartphone-urilor premium, unde integrarea tot mai profundă cu serviciile ecosistemului poate reduce libertatea utilizatorului.

Inteligența artificială schimbă modelul economic al telefoanelor

Astăzi, funcțiile AI sunt promovate ca avantaje suplimentare. În viitor însă, acestea pot deveni elementul central al experienței de utilizare.

Pe măsură ce costurile inteligenței artificiale cresc, producătorii vor căuta modalități de monetizare permanente. Hardware-ul va evolua incremental, însă diferențierea dintre generații va veni tot mai mult din software, agenți AI și servicii bazate pe cloud.

Într-un asemenea scenariu, telefoanele nu vor mai fi definite de procesor sau camere, ci de funcțiile AI disponibile prin abonament. Interacțiunea prin aplicații clasice poate fi înlocuită treptat de agenți conversaționali care gestionează majoritatea activităților utilizatorului.

Dreptul de a folosi un produs fără abonament devine o temă de dezbatere

În paralel cu extinderea modelelor bazate pe servicii apare și o nevoie nouă: posibilitatea utilizării unui produs fără costuri recurente.

Abonamente precum HP Instant Ink ilustrează deja această schimbare. Cartușele livrate prin serviciu pot deveni inutilizabile după încetarea abonamentului, chiar dacă există fizic și conțin cerneală.

Există și exemple mai radicale, precum televizoarele gratuite oferite în Statele Unite de compania Telly, unde accesul la produs este condiționat de afișarea permanentă a reclamelor și de colectarea datelor privind utilizarea dispozitivului.

În ambele situații, produsul nu mai reprezintă o achiziție completă, ci o platformă pentru servicii suplimentare.

Dreptul de a folosi un produs fără aplicație este următorul pas

Tot mai multe dispozitive inteligente mută funcții importante în aplicațiile mobile.

Există deja electrocasnice care oferă programe suplimentare exclusiv prin conectarea la internet și crearea unui cont online. În anumite cazuri, utilizatorul nu poate accesa toate funcțiile disponibile ale produsului fără aplicația producătorului.

Aceeași logică s-a extins și în domeniul utilajelor agricole, unde fermierii au contestat obligația de a utiliza aplicații și piese controlate exclusiv de producător pentru operațiuni de mentenanță și reparații.

În acest context apare ideea dreptului de a utiliza un produs exclusiv prin comenzile sale fizice, fără obligația conectării la ecosistemul digital al companiei.

Dreptul de a folosi un produs fără internet devine tot mai important

Orice dispozitiv conectat permanent la internet poate fi controlat sau chiar dezactivat de la distanță.

Falimentul producătorului de biciclete electrice VanMoof a demonstrat cât de vulnerabile pot deveni produsele dependente de infrastructura online. Au existat inclusiv situații în care bicicletele au fost blocate de la distanță din cauza unor erori ale sistemului.

Un precedent și mai vechi este închiderea platformei Revolv după achiziția de către Google. Odată cu oprirea serverelor, dispozitivele inteligente cumpărate de utilizatori au devenit inutilizabile.

Aceste exemple ridică problema dreptului de a utiliza un produs chiar și atunci când conexiunea la internet sau serviciile companiei nu mai există.

Dreptul la reparație poate evolua într-un drept de utilizare

Uniunea Europeană promovează deja legislația privind dreptul la reparație, obligând producătorii să asigure piese și posibilitatea reparării produselor și după expirarea garanției.

Această filozofie ar putea fi extinsă și asupra software-ului.

Dacă un produs este complet funcțional din punct de vedere hardware, utilizatorul ar trebui să îl poată utiliza indiferent de existența unei aplicații, a unui abonament sau a unor servere online.

Conceptul poate evolua către ceea ce poate fi numit dreptul de a cumpăra: posibilitatea de a achiziționa definitiv toate funcțiile unui produs printr-o singură plată, fără costuri recurente.

Dreptul de a cumpăra ar putea redefini relația dintre utilizatori și producători

Într-un astfel de model, produsele ar putea costa mai mult la achiziție, însă toate funcțiile ar fi disponibile permanent.

Același principiu s-ar putea extinde și asupra aplicațiilor și serviciilor digitale, prin apariția unor licențe permanente alături de abonamentele clasice.

Pe măsură ce inteligența artificială devine parte integrantă din telefoane, laptopuri sau alte dispozitive conectate, producătorii ar putea fi obligați să ofere și variante fără costuri recurente, chiar dacă acestea presupun un preț inițial mai ridicat.

Transformarea tehnologiei într-un serviciu permanent este deja vizibilă. Inteligența artificială, abonamentele și conectivitatea continuă modifică relația dintre utilizator și produsele pe care le cumpără.

În acest context, dezbaterea nu mai privește doar dreptul la reparație, ci și dreptul de a utiliza un produs fără abonament, fără aplicație și fără internet. Dacă hardware-ul rămâne în proprietatea utilizatorului, există argumentul că și funcționalitatea sa de bază ar trebui să rămână disponibilă indiferent de deciziile comerciale ale producătorului. Această discuție este încă la început, însă are potențialul de a deveni una dintre cele mai importante teme ale industriei tehnologice în următorul deceniu.



Citeste si