Femeia care folosește jocul ca vehicul de învățare în training-urile de companie

Simona Bonghez este fondatoarea unei companii care a adoptat un stil diferit de a face training-uri: cu LEGO, boardgames, umor și o învățare practică. Simona a înțeles, din propria ei relație cu joaca, cum poate interveni aceasta în rezolvarea problemelor de echipă, dar și în a ușura presiunea managerilor de proiect, a crește creativitatea și legăturile care se formează între membrii unui grup dintr-o companie.
Joaca în învățare și în companii

Conceptul de joacă serioasă a câștigat teren în viețile companiilor, cu firme care investesc în hackatoane, training-uri ludice sau în software-uri care au o componentă de gamification. Colors in Projects este una dintre aceste companii, care a integrat conceptul de joc și joacă în training-urile de project management și conceptul Agile.

Simona a adunat experiențele ei de management de proiect, le-a pus sub forma unui joc și le-a dat spre rezolvare ”jucătorilor”, că vorbim de manageri, echipe sau la nivel individual, a oamenilor din diverse companii. Partea cea mai interesantă este că rezolvarea problemelor din joc se aplica și în viața profesională reală. 

”Studiile recente din educația pentru adulți arată că învățarea este mai eficientă atunci când se bazează pe experiențe plăcute și interactive. Participanții sunt mult mai receptivi, implicați și relaxați atunci când atmosfera este prietenoasă și presărată cu momente de umor. În plus, jocurile oferă participanților un cadru sigur în care să experimenteze și să învețe din greșeli. Jocurile serioase, cu obiective clare, creează o punte între teorie și practică, transformând învățarea într-un proces dinamic și memorabil”, ne spune Simona.

Simona știe despre ea că nu are răbdare să asculte prelegeri teoretice. Dar crede în învățarea altora pe livrarea unui bun management al proiectelor. Legând cele două capete, a ajuns la un fir roșu care se împletește frumos: a adus practica în învățare, dar nu oricum, ci sub forma jocului. 

”Cred în managementul proiectelor, indiferent de abordare, predictivă sau adaptivă și îmi place să-i conduc și pe alții la această concluzie. Sunt două elemente care mă determină să continui să fac training: îmi place să caut și să găsesc mereu noi metode, noi activități interactive sau jocuri serioase care să devină vehicule de învățare. Și mă umple de bucurie să văd oamenii prinzându-se în joc, participând emoțional, dezbătând cu aprindere, uitând cât de sceptici erau la început și apoi momentele de Aha! Acestea fac ca tot efortul meu să merite.”

Alături de colegii din compania unde este managing partener, Simona a dezvoltat primul board game pe teme de management de proiect din România: PM Galaxy – Learning by Having Fun, și a adus experiența ei de trainer acreditat LEGO®SERIOUS PLAY® pentru a crește coeziunea și creativitatea echipelor.

Mai mult, experiențele profesionale și de training au dat naștere și unei cărți unde umorul este actor principal chiar și atunci când problemele sunt cât se poate de serioase: ”Din provocările unui manager de proiect. Faceţi cunoştinţă cu Gogu!”. 

Despre ce vei citi:

  • cum contribuie joaca la învățare
  • de ce e important umorul în viata managerilor de proiect
  • cum crești legăturile între membrii unei echipe

Simona Bonghez parte din proiectul "Femeile deschid România", o inițiativă lansată de start-up.ro alături de ING Bank România, prin care provocăm cititorii să descopere poveștile femeilor care schimbă România zi de zi, prin acte de curaj sau de normalitate. Proiectul, construit sub forma unui spațiu interactiv, vă provoacă să nu rămâneți doar la 24 de exemple date de către noi, ci de a le extinde zi de zi, prin sugestiile voastre.


Biografie Simona Bonghez 1. Nume și funcție actuală

Simona Bonghez, Managing Partner Colors in Projects

2. Bio copilărie: 

M-am născut și am crescut în Baia-Mare, sub Creasta Cocoșului (vârf din Munții Gutâi, cel mai vizibil din oraș). M-am bucurat de o copilărie fericită, înconjurată de dragostea bunicilor. Cel mai mult îmi plăcea să mă plimb cu bunicul: în afară de sentimentul de a fi înconjurată de dragoste și protejată de orice rău, era și un puternic sentiment de mândrie. Oameni mari, în toată firea, ne salutau: “Să trăiți, domnu’ inginer, Sărut mâna, domnișoară”. Iar eu aveam 6-7 ani. Nu-mi amintesc ce voiam să mă fac, dar îmi amintesc că în generală făceam analize gramaticale cu creta pe peretele din baie (vopsit cu o vopsea verde pe bază de ulei. Se ștergea bine). 

3. Bio educație: 

Am terminat un liceu de care sunt și azi foarte mândră (Gheorghe Șincai), secția de matematică-fizică. Am ieșit lăcătuș-mecanic, parcă așa scria pe diplomă, și am plecat să dau la facultate la Aeronave. M-au descurajat unii cu desenul tehnic (da, știu, acum pare o prostie, atunci însă a avut un cuvânt greu de spus), așa că am pendulat între Electronică și Automatică și Calculatoare. A câștigat cea din urmă că suna mai bine. M-am angajat programator, mi-a plăcut (e fain să vezi că iese ceva din “mâinile” tale) dar și mai mult mi-a plăcut când am dev=enit manager de proiect. Iar apoi am predat management de proiect (în cadrul Codecs, un curs al Open University UK). A fost prima dată când mi-am zis: asta e ceea ce îmi place. Așa că acum sunt trainer, conduc o echipă de traineri, și mai predau și la facultate ca să insuflu și altora pasiunea pentru project management. 

4. Ce îți place să faci când nu muncești?

SCI-FI și Fantasy. Că sunt nave spațiale și ființe din altă dimensiune sau dragoni și magie, tot ceea ce îmi deschide perspective noi și îmi permite să cred că totul e posibil, îmi face aceeași plăcere. Cărți citite pe nerăsuflate în vacanțe, filme până când mi se închid ochii când nu sunt în vacanță (și nu muncesc până mi se închid ochii).

5. Când ai știut că vrei să te dedici domeniului în care activezi, ce te-a atras către acesta și ce ai simțit nevoia să schimbi la industria în care activai? 

N-am răbdare să ascult prelegeri teoretice, cred că de aici mi se trage. “Ce ție nu-ți place, altuia nu face”. Cred în managementul proiectelor (indiferent de abordare, predictivă sau adaptivă) și îmi place să-i conduc și pe alții la această concluzie. Sunt două elemente care mă determină să continui să fac training: îmi place să caut și să găsesc mereu noi metode, noi activități interactive sau jocuri serioase care să devină vehicule de învățare. Și mă umple de bucurie să văd oamenii prinzându-se în joc, participând emoțional, dezbătând cu aprindere (uitând cât de sceptici erau la început ) și apoi momentele de Aha! care fac ca tot efortul meu să merite. Cel de-al doilea element de care vorbeam este faptul că mereu am și eu ce învăța. Fie că sunt proiecte noi, fie că sunt perspective noi, un training de success este cel care ne îmbunătățește atât pe participanți cât și pe mine.

6. Ai vreun model feminin din familie/ din apropiați care ți-a deschis prima dată orizonturile către zona aceasta?

Bunica mea este modelul din familie. Nu are legătură cu traseul meu profesional, ci mai degrabă cu ceea tind să devin: un om care să accepte viața și fiecare zi a ei cu optimism, cu bucurie și recunoștință, un om care să recunoască frumosul și binele în tot ceea ce ne înconjoară. 

7. Îți amintești de vreun role model feminin de-a lungul vieții tale care să fi avut vreo contribuție la traseul profesional?

Din viața mea de corporatist: Gloria Miller, VicePreședinte al Diviziei de Servicii Profesionale SAS International, fondator al Maxmetrics. Mi-a influențat foarte mult cariera dar și modul de gândire dar și cariera.

8. O realizare de care ești tare mândră și ce impact crezi că a avut aceasta în domeniul în care activezi.

Ceea ce mă face mândră sunt oamenii pe care am reușit să-i aduc alături de mine. Trainerii și consultanții de la Colors in Projects sunt oameni faini și profesioniști extraordinari, cu un nivel excepțional de cunoștințe și ani buni de experiență. În plus, au acea atitudine esențială în profesia noatră: orice problemă are cel puțin o soluție, orice poate fi îmbunătățit și întotdeauna există loc de mai bine.

9. Un impas din traseul profesional: cum ai trecut peste acesta și cu ce lecții ai rămas.

Colors in Projects nu este singura companie pe care am fondat-o. Am mai încercat o dată cu doi parteneri. N-a mers. Am greșit și eu, au greșit și ei, n-am avut puterea să trecem împreună peste acele greșeli. Am rămas cu idea că e nevoie de multă muncă pentru a construi încrederea pe care să se bazeze colaborarea. Temelia aceasta trebuie să fie solidă, pentru că, altfel, tot ce încerci să construiești deasupra riscă să se prăbușească.

10. Dacă s-ar face o carte de istorie a femeilor care au adus schimbare în România, ce ți-ar plăcea să scrie la descrierea ta: 

Aș vrea să fac mai multe în domeniul educației iar când voi fi reușit, aș vrea să scrie „Simona este o vizionară care și-a propus să schimbe percepția asupra educației, transformând-o într-un proces care aduce bucurie și satisfacție. Prin proiectele și inițiativele sale, a arătat că învățarea nu trebuie să fie o corvoadă, ci o călătorie captivantă, plină de descoperiri și împliniri. A inspirat oamenii să vadă educația ca pe un instrument al creșterii personale și profesionale, dar mai ales ca pe o sursă de satisfacție și curiozitate continuă.” 


 

Joaca face timpul să treacă instant

Simona are peste 20 ani de experiență în Management de proiect, cu trei certificări internaționale în management de proiect oferite de Project Management Institute, International Project Management Association și UK Office for Government Commerce, dublată de experiența de peste 12 ani în instruirea adulţilor şi livrare de traininguri de management de proiect.

În toți acești ani, Simona a văzut că percepția asupra domeniului de project management este cea a unui domeniu rigid, un spațiu al presiunilor și al deadline-urilor care însoțesc task-urile. 

Cu un ochi atent spre trecut, Simon îți amintește când a simțit nevoia să integreze o schimbare la felul în care se fac training-urile. 

”La începuturile carierei mele de trainer, am observat că participanții înțeleg mult mai bine dacă au exemple concrete, pe care să le discute și să le rezolve ei. Ca urmare am început să transform experiențele mele din rolul de manager de proiect în studii de caz cărora, la început pentru anonimizare, ulterior doar for fun le-am creat un context imaginar. Așa au apărut primele jocuri serioase. Le numesc așa deoarece contextul creat le face să semene cu un joc, dar rezolvarea lor este serioasă și are ca scop dezvoltarea abilităților, învățarea modului în care probleme reale pot fi abordate în viața profesională.”

Legătura Simonei cu joaca are rădăcina timpului, și mai exact cum simțea că trece timpul când se juca cărți în cămin. Aceasta este și modalitatea în care l-a cunoscut pe soțul ei care venea alături de colegii lui să joace bridge în studenție și unicul lor motiv de ceartă.

Astfel, joaca a devenit un numitor comun în misiunea de a nu mai avea participanți care să se uite în gol, cărora să le zboaremintea sau să se gândească cât trebuie să mai stea captivi la ”lecții”. 

Agil în bucătăria unui project manager fără rețetă

Colors in Projects oferă training-uri personalizate, iar un criteriu pentru o companie care dorește să învețe alături de compania Simonei este ca acea firmă să aibă 8-12 persoane pe care să le instruiască.

Diferențiatorul față de alte echipe care oferă training este fix componenta ludică și practică, adusă la viață prin activități experiențiale și jocuri serioase. Cursurile cu trainerii Colors in Projects au 25% teorie, restul sunt întotdeauna activități practice. Lucrează mult cu industria de IT dar, în ultimii ani a crescut și cererea companiilor non-IT, care vor să-și optimizeze modul de lucru îmbrățisând concepte Agile.

Și cum Agile este un pion esențial în training-urile Colors in Projects, am vrut să înțelegem cât mai clar este o metodă agilă de lucru într-o companie. Răspunsul ni l-a dat foarte clar și vizual Simona: 

 ”Agile este mai degrabă o mentalitate conform căreia îți modelezi modul de lucru: este ca atunci când gătești o mâncare nouă fără însă a urma o rețetă pas cu pas. Ai totuși rețeta în minte, știi ce vrei să obții la final, dar în loc să te bazezi pe instrucțiuni precise, pe care să le urmezi cu strictețe, te bazezi pe gust, experiență și feedback-ul instantaneu al celor care gustă. Ești deschis să ajustezi ingredientele, să experimentezi cu condimente noi sau să modifici timpul de gătire pe măsură ce situația o cere. Asemenea unui bucătar agil, AGILE înseamnă adaptabilitate și flexibilitate în abordarea proiectelor, deschidere pentru îmbunătățiri sau schimbări în cursul acțiunilor în funcție de cum evoluează lucrurile în "bucătăria" proiectului tău. Iar rezultatul final nu va fi o surpriză mare despre care să speri că va fi pe placul clientului: cu Agile e ca și cum ai găti împreună cu clientul tău. Verifici pe parcurs dacă îi place sosul, dacă preferă mai mult sau mai puțin piper, mai adaugi sare după gustul lui, astfel că, în final vei obține exact ceea ce și-a dorit.”

Cum te ajută LEGO în training?

Simona, printre certificările ei, în portofoliu are și funcția de trainer acreditat LEGO® SERIOUS PLAY®. Prin această metodologie de training, participanții folosesc piesele LEGO pentru a explora idei, a rezolva probleme complexe și a facilita comunicarea într-un mod creativ și structurat.

O astfel de metodă neconvențională, devine foarte eficientă pentru că oferă spațiu de colaborare autentic pnetru echipele care au nevoie de un proces participativ în care fiecare idee să își demonstreze valoarea. 

Ca atunci când pui copiii la o masă de joacă și le dai piese LEGO pe mână și vezi ce iese. Doar că aici fiecare construcție are un efect mai amplu decât o simplă joacă. O construcție LEGO într-un astfel de training aduce cu sine colaborare și un pan de lucru bazat pe încredere. 

”Toți participanții contribuie activ și își exprimă gândurile prin intermediul modelelor create cu mâinile lor. Aceste modele devin puncte de plecare pentru discuții și decizii de grup, ajutând la o înțelegere mai profundă și o colaborare mai eficientă. Sesiunile de LSP pot fi folosite pentru creșterea coeziunii și încrederii între membrii echipei, pentru clarificarea rolurilor și responsabilităților, pentru o mai bună aliniere, dar și rezolvarea creativă a problemelor, prin explorarea unor perspective diferite sau dezvoltarea unui plan de acțiune care să reflecte inputul tuturor participanților.”

Cum te ajută un boardgame în training?

Începând cu anul 2015, Colors in Projects a dezvoltat primul board game pe teme de management de proiect din România: PM Galaxy – Learning by Having Fun. 

Acest joc a apărut din nevoia de a-i ajuta pe participanți să recapituleze mai ușor ce au învățat despre project management, dar să nu o facă într-un dicton plicticos sau fără ecou. Astfel, boardgame-ul vine ca un suport care transformă teoria într-un organism viu, interactiv și care ține participanții cât mai implicați. 

PM Galaxy, jucat de câteva sute de persoane deja, a oferit participanților un context al învățării fără teamă de greșeală sau de consecințe, dar ajutându-i să vadă legătura dintre concepte și realitatea proiectelor lor.

”Jocul combină strategii, decizii dificile și, bineînțeles, câteva momente de "oh, chiar așa se întâmplă și la mine în proiect. Am văzut participanți care inițial stăteau mai retrași devenind liderii echipei lor în timpul jocului, oameni care râd, discută și se provoacă reciproc în timp ce își dezvoltă abilități. E ceva magic când vezi cum un simplu board game poate schimba energia dintr-o sală de training la sfârșitul unei zile obositoare. Iar asta ne-a făcut să-l lansăm ca un joc de sine stătător, oricine poate să îl cumpere și să se “joace” cu echipa lui, să-și reîmprospăteze serios cunoștințele într-un mod distractiv”, ne spune Simona.

Cum te ajută umorul într-o companie?

Viața unui project manager are pe farfurie aperitive precum: deadline-uri imposibile, echipe dificile, cerințe schimbătoare sau șefi prea insistenți. Astfel, joaca și umorul vin să destindă zone tensionate date de tabere atât de opuse, cum ar fi clienții și colegii. Pe lângă training-urile cu o componentă de joc, Simona a adus mai aproape de project manageri și un personaj care să facă haz de necaz.

Un fel de Caragiale din viața de corporații. Noul Trahanache este Gogu, personajul creat de Simona, acest manager de proiect fictiv, dar foarte realist, care trăiește o viață normală în profesia aleasă, cu toate specificațiile ei. Prin Gogu, toți PM-ii își pot lua câteva lecții și felii de viață și le pot aplica în propriile proiecte. Doar că o pot face cu umor și nu cu presiunea unei noi cărți de dezvoltare profesională. 

”În esență, Gogu este un instrument de învățare mascat sub forma unui personaj simpatic, care îți arată că, deși provocările sunt inevitabile, cu puțină înțelepciune și umor, totul poate fi gestionat mai bine.”



Citeste si