Fenomenul Dating sims: o relație perfectă la care pui pauză oricând

Cu atâtea influențe externe și cu o lume întreagă accesibilă la degetul tău mic, interacțiunile sociale și relațiile pot deveni intimidante. Ce păcat că nu există o metodă să îți poți șlefui în mod artificial abilitățile… sau? 

Ești pus în fața unui monitor. Poți să alegi dintr-o selecție de răspunsuri deja create de cineva și să afli trecutul misteriosului milionar înalt cu păr negru, sau poți să primești încurajări de la artista care te privește cu ochi verzi de mielușel. Bine ai venit în lumea dating sim-urilor, un fenomen care este în creștere în ultimii ani. 

Dating sim-urile, cunoscute ca jocuri otome pentru femei sau bishojo pentru bărbați (n.r. - denumiri venite din cultura japoneză, acolo unde își au originea), sunt jocuri al cărui scop este curtarea unor personaje fictive, virtuale, pentru a forma o relație care să țină pentru eternitate. Publicul țintă a fost inițial Asia, dar au prins popularitate la nivel global în ultimii 20 de ani.

Principiul de bază este că ești un personaj, de obicei numit MC (main character), care caută dragoste, iar deciziile pe care le faci decid personajul care o să-ți devină jumătatea. Fiecare opțiune dialog sau decizii mari care influențează evenimentele poveștii contează și pot să scadă sau mărească simpatia pe care un personaj o are pentru tine. 

Unul din primele jocuri considerate un dating sim este Girls Garden din 1984, un joc despre o fată care încearcă să câștige afecțiunea crush-ului culegând flori. 

Un an mai târziu, Tenshitachi no Gogo a fost lansat drept bishoujo, menit pentru o audiență masculină. Jocul avea ca scop seducerea unei fete populare din grupul de tenis, iar tu, un protagonist fără nume, trebuia să afli informații despre ea prin prietenii ei. 

De atunci, dating sim-urile au devenit mult mai complexe, cu narative absurd de extreme sau momente intime care discută probleme de actualitate, precum anxietatea, depresia și singurătatea. Fie că ești ucenicul unui magician secretos, ca în The Arcana, fie că ești prins într-o lume science-fiction ca în Love and DeepSpace, există câte ceva pentru fiecare.

Ce le face așa populare totuși, te întrebi? Simplu. Plasa de siguranță pe care o oferă. 

Faci o greșeală și superi personajul preferat? Reload. Nu îți place personajul pe care l-ai ales? Nu e problemă, reload, doar poți să te detașezi de conexiunea pe care ai făcut-o fără consecințe și să îți trăiești fanteziile într-un loc sigur, fără a fi judecat. 

Poveștile sunt bogate în elemente (chiar dacă uneori au tendința de a fi ori suprasaturate, ori deloc), și sunt menite să placă unor audiențe largi. Din gama de personaje valabile, trebuie să îți capteze cineva interesul, right? 

Umorul și glumele sunt un alt motiv. În Mystic Messenger, spre exemplu, sunt momente unde jocul face glume despre propria sa existență prin personajele principale care comentează cât de ironic ar fi dacă s-ar afla într-un joc video. Sunt momente subtile, care te ancorează câtuși de puțin în realitate. 

De asemenea, accesibilitatea e un element important. Dacă acum 20 de ani aveai un personaj standard, acum dating sim-urile încearcă să includă diferite opțiuni, de la pronumele ideale la ce fel de complimente preferi. 

Popularitatea lor a mai fost numită și ”tehno-intimitate”, din cauza iluziei de sinceritate a personajelor care se “îndrăgostesc” de tine. 

Ne întoarcem în timp acum 8 ani, în 2016. Compania coreeană Cheritz lansează “Mystic Messenger”, un joc narativ care simulează conversații prin text. Tu ești MC, o fată care deschide din greșeală o aplicație misterioasă și ajunge într-un chat room secret cu membrii organizației private RFA, care te invită să li te alături pentru a organiza un eveniment caritabil, cât ei încearcă să afle cum ai avut acces la aplicația pe care ei comunică. 

După cel mai catchy intro al unui joc pe care l-am auzit, facem cunoștință cu opțiunile noastre: milionarul Jumin Han, secretara lui, Jaehee Kang, actorul Zen, studentul obsedat de jocuri video Yoosung și hackerul anonim “707”. Există și opțiuni adăugate mai târziu, ca V, fondatorul RFA, sau unul din antagoniști, un hacker numit Unknown. 

Ce face jocul așa de special? Felul în care se desfășoară. Pe o perioadă de 11 zile în lumea noastră, acțiunea jocului se întâmplă în timp real. De la apeluri preînregistrate de actori în miez de noapte la mesaje de bună dimineața și mesaje care te încurajează să te odihnești și să mănânci bine, simți că ești o parte din rutina lor, iar ei din a ta. Ai câteva ore la dispoziție să participi la o conversație înainte ca ea să nu mai fie accesibilă, noi personaje și subiecte fiind discutate (asta dacă nu plătești, atunci poți accesa orice chat room indiferent de timp). 

O temă recurentă, atât în Mystic Messenger cât și în celelalte jocuri menționate pentru mobil este accesibilitatea. Poți să evadezi din realitate oriunde, fie că ești în metrou sau în pauza de masă de la muncă. 

Acum că ai la dispoziție o gamă de companioni complet accesibili și cu care poți face orice (în limita codării) fără repercursiuni, ce efecte poate avea asta asupra ta? Primul și cel mai evident lucru este relația parasocială care se formează între tine, jucătorul, și personajul de care te atașezi și cu care formezi o conexiune artificială. 

Fenomenul de relații parasociale se poate observa la relațiile fanilor cu artiști sau creatori de conținut și poate fi definit ca sentimentul că urmăritorul și entitatea urmărită au o conexiune specială, cu toate că entitatea respectivă nu e conștientă de existența urmăritorului. 

Similar, în dating sim-uri, personajele cu care formăm relații intime, sincere, bazate pe preferințele, gândurile și emoțiile jucătorului, nu sunt conștiente de existența noastră. Discrepanța aceasta face relația superficială și preferabilă față de cele adevărate, multidimensionale. 

Dating sim-urile au prins cea mai mare amploare în Japonia, unde studiile arată că persoanele care suferă de singurătate vor să își îmbunătățească aptitudinile sociale sau să experimenteze iubire prin aceste jocuri și că beneficiile psihologice sunt similare cu cele ale unei relații adevărate.

Conform The Guardian, peste 70% din populația necăsătorită din Japonia nu a avut niciodată experiențe sexuale până la vârsta de 20 de ani. Aproximativ 30% din femeile singure și 15% din bărbații singuri între 20 și 29 de ani au recunoscut în cercetări făcute de guvern că s-au îndrăgostit de un personaj sau un meme dintr-un joc video, un procent mai mare decât atracția populație față de vedete sau actori, care este de 24% la femei și 11% la bărbați. 

Printre alte câteva efecte se numără scăderea ratei de natalitate, sevraj social și izolare care cauzează o disonanță față de realitate și, în cazuri extreme, depresie. 

Nu sunt străină nopților petrecute în așteptarea unui apel fals, cu toate că pe atunci aveam 13 ani și o inhibiție socială. Mystic Messenger a fost un loc sigur, o simulare eficientă a ceea ce însemna să faci parte dintr-un grup, fără să mă scoată din zona mea călduță de confort. 8 ani mai târziu, am revizitat jocul și m-am surprins amuzată și investită din nou în viețile fictive ale personajelor pe care le știam de ani buni. 

Să fiu sinceră, pe lângă nopțile nedormite și amintiri vagi la frustrarea mea de a nu reuși sub nicio formă să fac unul din hackeri să mă placă, nostalgia rămâne plăcută. Comunitățile dedicate au fost un loc de făcut prieteni și povestea, cea de dincolo de romanță, era palpitantă și plină de mister. Even now caut bucăți de media care să mă facă să retrăiesc subconștient acele momente de șoc când adevărul ieșea la iveală. 

Sigur! Poate. Ocazional. Consumate cu măsură. 

Orice lucru poate deveni o lamă cu două tăișuri. Să te izolezi social pentru a exersa contexte sociale nu este rezultatul ideal, iar folosirea dating sim-urilor pentru a linge rana unor eșuări pe plan romantic nu o să le vindece. 

Cu atenție și cu pauze ocazionale de a reveni cu picioarele pe pământ, dating sim-urile pot fi o experiență inocentă și distractivă. E entertaining să cunoști personaje, să interacționezi cu ele și să vezi lucrurile din spate cum se deșiră într-un fir narativ complex, iar jucătorii lor sunt dedicați, loiali și prietenoși, cu multe oportunități de a te alătura unei comunități reale. 

Deeeci, joacă cu atenție și nu alege niciodată antagonistul într-un astfel de joc. Nu merită atâtea reload-uri. Trust me.