Importanța sângelui proaspăt

Articolul acesta a apărut în secțiunea „Nota redacției” din newsletter-ul start-up.ro de marți, 18 ianuarie. Puteți să vă abonați la newsletter aici.

Pe lângă evidentele diferențe ce țin de partea financiară, fiecare dintre cele două variante vine cu plusuri și minusuri. Noi suntem o echipă mică, foarte închegată, iar fiecare dintre noi (Vlad, Oana, Florin și cu mine) deja facem parte din categoria ”seniori” având, cumulat, peste 40 de ani de experiență în presă. 

Un coleg nou cu același nivel de experiență e greu de găsit - cu toate că poate părea mare din exterior, industria noastră e una destul de restrânsă și, când vine vorba despre publicații din nișa noastră, cercul este și mai strâmt (că tot a trecut ziua lui Eminescu). Dar să zicem că găsim un astfel de candidat - intervin apoi alți factori. 

Cu toate că ne mândrim cu a noastră creativitate și cu dinamismul nostru, cu toate că facem constant eforturi de a fi la curent cu tot ce e ”proaspăt” în materie de media, cu nevoile și așteptările celor care ne urmăresc, vârsta și vechimea își spun, de multe ori, cuvântul. Recunoaștem că suntem mai cinici, mai circumspecți, mai lipsiți de entuziasm decât eram în urmă cu un deceniu, cu jumătate de deceniu. 

Asta aduce avantaje - cădem mai puțin ușor în capcane, depășim considerabil mai ușor aspectele mai neplăcute ale acestei meserii, gestionăm mai ușor și mai rațional situațiile cu potențial de criză, cunoaștem deja mecanismele de business din spate și planificăm în concordanță cu ele și, evident, nu trebuie să ne mai țină nimeni de mânuță. 

Dar sunt și dezavantaje pe care le conștientizăm cu toții - am dezvoltat un anumit grad de uzură și de rigiditate și suntem mai puțini flexibili și mai sceptici în privința unor noi trenduri. Avem tabieturile noastre și o cultură organizațională interiorizată, lucruri care ne-ar face să ne adaptăm mai greu în cadrul unei echipe noi - și suntem conștienți că acest lucru s-ar aplica și unui senior care ni s-ar alătura. Suntem adepții sintagmei ”think outside the box” și ne mândrim cu acest lucru, dar e important să realizăm că o cutie pe care ți-o construiești singur pe parcursul timpului, e tot o cutie - chit că e mai frumos decorată și mai confortabilă decât una pe care ți-ar fi construit-o angajatorul. 

O persoană aflată la început de drum încă nu are limitările pe care le-am expus mai sus - nu ține cont de aspectele financiare când visează și păstrează entuziasmul copilului de 5 ani care răspunde ”astronaut” când este întrebat ”ce vrei să te faci când crești mare”. Iar în genul acesta de mentalitate se ascund idei cu potențial de transformare. Un ”junior” cu potențial simte că poate muta munții din loc cu orice frază scrisă, că noul job este o șansă în carieră, nu doar un alt pas. Dar în acest caz, e nevoie de multă răbdare, de instrucție permanentă, de o sensibilitate care să asigure că ești vântul de sub aripile creative, nu ghioaga care le strivește. 

Și, cu toate că pare o scrisoare menită să atragă atenția asupra importanței juniorilor în orice ecosistem de business, nu este așa. Pentru că sângele proaspăt nu înseamnă lipsa experienței - sau abudența entuziasmului. Sânge proaspăt este și un senior cu o formare ușor diferită și a cărui cutie autoconstruită e diferită de a ta. Textul este despre importanța extinderii echipelor, despre eforturile pe care ar trebui să le facă orice afacere pentru a-și mări constant ”talent pool”-ul. Dar și despre faptul că plecarea unui angajat - fie el și un om de bază pentru firmă - poate fi văzută și ca o oportunitate pentru noi perspective. 

Tu cum gestionezi recrutarea și cum pui lucrurile în balanță?