Întreabă Orice: Sebastian Burduja răspunde întrebărillor comunității start-up.ro. "Până la finalul sesiunii parlamentare vom avea SRL-I pentru startup-uri tech"

Sebastian Burduja este din mai 2022 Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării din România. Din poziția sa, promovează digitalizarea administrației, legăturile mai ușoare între oameni și stat, dar și cercetarea.

Pentru Sebastian Burduja am avut 30 de întrebări din partea comunității start-up.ro pe care le-am adunat din formularul din articolul ce a anunțat acest interviu, rețele sociale sau Reddit.

Conform lui Burduja, până la finalul sesiunii parlamentare va fi adoptat un cadru legislativ pentru SRL-I, adică firme inovatoare, un cadru legal adaptat nevoilor startup-urilor de tehnologie. În plus, el a explicat gradul digitalizării primăriilor, de ce nu comunică instituțiile între ele, dar și câteva soluții.

• Când vor fi SRL-I, adică entități care să fie adaptate nevoilor startup-urilor inovatoare
• Fondul Român de Inovare și cum ar funcționa mecanismul de finanțare a startup-urilor tech
• Cloud-ul guvernamental care va avea un marketplace de unde instituțiile statului să poată vedea transparent soluții software produse de români și să le achiziționeze
• Susținerea interzicerii TikTok pe telefoanele de muncă
• Ce face un cetățean dacă o instituție nu îi dă dreptul să trimită documente semnate electronic
• Care sunt barierele instituționale din calea digitalizării instituțiilor și a comunicării dintre ele
• Durata minimă a proiectelor de digitalizare de la stat
• De ce sunt scan-uri PDF pe site-ul Camerei Deputaților, deși se poate comunica electronic
• Transmisiuni online ale ședințelor din comisiile parlamentare
• Lansarea asistentului digital ION
• Crypto, criptomonede și reglementare
• Planurile după ce nu va fi prim-ministru

Urmărește pe larg pe YouTube, răspunsurile în format scris pot fi citite și mai jos.

„Statul există pentru cetățeni, nu cetățenii pentru stat. Prioritatea zero a României ar trebui să fie să creeze un cadru legal cât mai propice dezvoltării mediului privat. Funcționăm pe o lege veche, legea 31/1990. Trebuie să creăm un cadru special pentru startup-urile inovatoare și am denumit această inițiativă SRL-I.

Am anunțat inițiativa, discuțiile continuă cu Registrul Comerțului, MInisterul Justiției, fac echipă cu deputata Diana Morar din Comisia Juridică a Camerei Deputaților. Suntem apropae de o formă finală a acestui proces legislativ.

Estimăm că va fi depusă la finalul sesiunii parlamentare și va fi în dezbatere pe parcursul verii și în septembrie-octombrie să putem avea acest act adoptat.

Fondurile PNRR sunt o mare șansă pentru România. Vorbim de 30 de miliarde de euro și trebuie privite ca o oportunitate. Ca Ministru al DIgitalizării un aș putea susține niciodată altceva decât domeniile ITC. Tot domeniul legat de industriile viitorului. Acolo ai cel mai mare potențial de inovare, cea mai mare valoare adăugată.

Fondurile PNRR destinate susținerii startup-urilor sunt gestionate de Ministerul Investițiilor și proiectelor europene. Domnul Boloș are o viziune proprie, prioritizează construcțiile, agricultura, industria agroalimentară. Toate sunt importante, dar am susținut mereu punctul de vedere al industriei tech care a demonstrat că a putut crește de la câteva procente din PIB până la 8% din PIB. Sunt în jur de 200.000 de IT-iști și industria a demonstrat că e competitivă internațional, prin UiPath, Bitdefender și multe alte companii care pot deveni unicorni, cum ar fi și un startup cum ar fi FlowX și altele.

La inovare am discutat despre Fondul Român pentru Inovare cu Ministerul Finanțelor, Banca Mondială. De ce avem nevoie? Pentru că fondurile deja existente se adresează companiilor deja existente și nu acoperă partea de risc. România nu are un ecosistem întreg de investitori angel. Ne-am uitat la exemple din Israel sau din statul Virginia, din SUA. Mecanismul ar fi unul de fund matching, statul să vină în completare cu un matching de 50-50 din bani pe care îi poate obține de la Banca Mondială. În Israel există acest sistem și dacă startup-ul se relochează în 5 ani plătește banii înapoi și chiar o amendă.

Încrederea și selecția companiilor ar trebui să fie la investitorii privați. Nu cred că avem noi cei mai buni specialiști la stat, nici întotdeauna nu sunt mânați de cele mai bune intenții.

Toată partea de stimulente fiscale din România trebuie regândită. Trebuie să tranșăm lucrurile până în 2026, cum ne-am asumat prin PNRR. MInisterul Finanțelor are rolul primordial de a împinge lucrurile și de a crea un cadru favorabil. Dacă nu suntem noi în stare să facem asta vom fi în concurență cu alte state, iar investitorii își vor muta afacerile și vor plăti taxe în alte jurisdicții.

O soluție pe termen mediu pentru colaborarea dintre companiile mici de software și stat ar fi Cloud-ul guvernamental. Am prevăzut un lucru destul de nou pe aceast piață a serviciilor - un marketplace - magazin de aplicații și servicii unde se pot selecta cele mai bune soluții tehnice. Vor fi aplicații din partea mediului privat. Aplicațiile vor putea fi accesate de instituții publice, aplicațiile vor trebui validate din punct de vedere al securității cibernetice.

Pe termen scurt putem gândi o piață, un portal, o chestiune mai simplă unde să listăm aceste servicii. Piața de achiziții publice e destul de transparentă, portalul de achiziții publice SICAP funcționează, dar vrem să îl îmbunătățim.

Vrem să îmbunătățim SICAP pentru că planurile de achiziții ale fiecărei instituții nu sunt publice. Acolo fiecare instituție, ar trebui să anunțe când finalizează un plan anual de achiziții publice, pentru ca piața privată să știe intențiile și să se poată pregăti. Altfel, ai de multe ori la dispoziție câteva zile sau o lună, ceea ce creează presiune și probleme de transparență.

Statul trebuie să fie capabil să știe ce să ceară mediului privat pentru a nu ajunge în situații în care să ajungă prizonierul unor furnizori care după ce livrează o soluție inițială, la orice îmbunătățire jupoaie efectiv respectiva instituție publică și se ajunge într-o situație în care e absolut incorect față de stat.

De asemenea, vrem să ne inspirăm din Republica Moldova și avem nevoie de ajutor de la Ministerul Finanțelor pentru a face o excepție de la grila de salarizare unică și să gândim cel puțin două poziții în domeniul IT-ului de project manager și product manager, poziții pe care să le plătim extrem de bine, aproape de nivelul pieței, asta înseamnă 2-3-5.000 de euro. Asta va economisi pe termen lung bani de la buget, pentru că acei oameni vor ști ce să ceară și cum să gestioneze contractul cu o firmă privată, să se asigure că produsul este livrat la timp și cu toate specificațiile.

Există și principiul de „Share and Reuse” la nivelul Uniunii Europene, adică atunci când ai o nevoie similară să poți să folosești același produs la mai multe instituții. Plus că există și o valoare în faptul că aceste sisteme pot comunica.

Da, ideea de a interzice TikTok este doar pentru telefoanele de muncă ale angajaților din spațiul public. E o decizie pe masa Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică și se va întruni pe 17 iunie. S-a făcut mult zgomot pe tema aceasta, dar cred că statul ar trebui să fie extrem de prudent în a interzice lucrurile cetățenilor. Ar trebui să fim foarte proactivi și cu toate resursele la îndemână să informăm cu privire la riscurile la care se expun.

Personal cred că atunci când folosești o aplicație din anumită parte a lumii, te expui unor riscuri mai mari decât dacă e o aplicație din altă parte a lumii. Pentru că ține de sistemul de guvernare, de democrație versus dictatură și un regim autoritar aplicabil fiecărei jurisdicții. Ca utilizator prefer să știu că datele mele sunt în gestiunea unui guvern care răspunde cel puțin în fața cetățenilor săi, în fața comunității internaționale și urmează regulile de bun simț.

Este o premieră europeană ca un stat, prin ICI, să-și asume o platformă de tranzacționare. Cred că este o idee bună pentru că vorbim de noile tehnologii și implică un anumit pariu, implică și un grad de cunoaștere, credibilitate în fața investitorilor. O platformă cu sigla unei instituții publice aduce mai mare încredere într-un instrument nou, un instrument care-și demonstrează validitatea la nivel internațional. Pe de o parte păstrează patrimoniul, valorile, istorie, marii noștri campioni, pe de altă parte este un instrument de economisire, de investiții, de multiplicare a ceea ce reușim să agonisim. Am lăudat acest demers, îmi place ceea ce face MultiversX, o companie cu o bună reputație internațională.

Nu cunosc speța de la Fondul de Garantare, dar mă voi ocupa personal să accepte și documente în format electronic. Nu e niciun motiv să nu accepte, legislația permite semnătură electronică.

Actualizare start-up.ro, 23 mai, 2023: În urma interviului Ministerul Cercetării, Digitalizării și Inovării a analizat această speță și a primit răspuns conform căruia "Activitatea FNGCIMM este digitalizată 100%. Depunerile se fac online, atât de către IMM-uri, cât și de către bănci". 

Pentru cei care ne urmăresc, dacă au astfel de exemple, îi rog să-mi scrie pe sebastian@burduja.ro sau office@research.gov.ro. Împreună cu echipa mea de consilieri facem adrese, mergem peste ei, dăm telefoane ca să reglăm aceste aspecte care țin de o anumită interție a sistemului. E vorba de multe ori de oameni care s-au obișnuit să lucreze într-un anumit fel.

De asemenea, în iulie 2023 intră în vigoare o nouă lege care extinde interdicția inițială pentru momentele când statul cere copii după documente emise chiar de către stat. Am extins legea la administrația locală, universități, companii de utilități, orice entitate care prestează un serviciu public pentru cetățean. Din iulie orice instituție cere copii, încalcă legea.

Cetățenii dacă sunt puși în fața unei asemenea situații trebuie să fac o petiție în atenția conducătorului acelei instituții și să ne sesizeze pe noi la Minister. Respectivul funcționar poate fi sancționat pentru că încalcă legea, fiind o formă de abuz în serviciu practic.

Lucrurile se vor schimba în timp, așa cum e și cu ștampila, pentru că există această interție a mediului public.

Pentru autoritățile locale, doar simplul fapt de a fi în ghiseul.ro înseamnă o colectare mai bună, pentru că un român din Diaspora nu trebuie să vină în persoană pentru a plăti taxe.

Problema digitalizării primăriilor ține și de faptul că de multe ori nu există specialiști IT în instituția respectivă. Lipsește o cunoaștere a procesului care trebuie urmat pentru digitalizarea primăriilor și din acest motiv lucrăm cu specialiști ai Băncii Mondiale la un ghid de transformare digitală pentru primari și primării, pentru a ști pașii pe care trebuie să-i urmeze.

Sunt pași simpli spre digitalizare, dar am avut surpriza că nu mulți îi știu. Trebuie luată o hotărâre de Consiliu Local și le putem da noi un model de cum arată respectivul text. Apoi trebuie o integrare cu ghiseul.ro, cu aplicația de contabilitate folosită de primărie, un contract cu o bancă pentru încasarea dărilor. „Trebuie doar să te pui în starea de a face”, cum zicea Brâncuși.

Legat de gradul de înrolare în ghiseul.ro - există toate municipiile cu o singură excepție unde există o proprie platformă de plăți electronice. 2/3 din orașe și cam 1/3 din comune sunt în ghiseul.ro.

România are o problemă la digitalizarea finanțelor. Toate sistemele din această zonă sunt vechi și există o problemă de integrare. Nici autoritățile locale nu pot să vadă baze de date de la ANAF și avem multe sesizări în acest sens.

A fost demarat un program de digitalizare integrată a Ministerului de Finanțe, cu ANAF, Autoritatea Vamală Română.

Sunt unele spețe unde SPV și ghiseul.ro nu se cuplează, problema fiind la Ministerul de Finanțe.

Digitalizarea e simplă aparent. Un proiect de 600 de milioane de euro cum este Cloud-ul guvernamental necesită multe ore de programare și pnetru că România s-a dezvoltat neintegrat, haotic. Fiecare instituție a mers pe o soluție proprie. Trebuie să le facem să vorbească între ele și această muncă este mare și deloc ușoară. Necesită un proiect tehnic, un studiu de fezabilitate. Pe Cloud-ul guvernamental, de exemplu, am pus în dezbatere proiectul și a venit mediul privat și ne-a explicat unde pot apărea probleme de integrare.

Nu cred că trebuie grăbite lucrurile. Putem să facem niște lucruri mici și de impact, cum a fost cu cazierul judiciar sau cu aplicația mobilă ghiseul.ro. Urmează identitatea digitală, dar dacă vom face lucrurile pompieristic, atunci vom avea tot timpul problema de lipsă de comunicare între baze de date, soluții diferite și va fi mereu mai greu.

În Ministerul Digitalizării când am preluat mandatul primul lucru care m-a frapat e cât de multe documente te așteaptă la semnat pe birou, celebra mapă a ministrului. Și m-am gândit cum să semnez electronic toate aceste lucruri? Pentru că toate autoritățile publice au semnătură electronică gratuită de la STS.

Degeaba aveam eu semnătură electronică, pentru că soluția de management a documentelor în minister lipsea. Am pornit un proces de căutare pentru că instituția are un flux de documente propriu, deci orice soluție digitală trebuie customizată. Dar beneficiile digitalizării sunt extraordinare, vorbim de transparență pentru fiecare document, o responsabilizare a funcționarului.

Ne pregătim să demarăm acest proiect de digitalizare a documentelor pe 18 mai, deci din 19 mai toate documentele din Ministerul Digitalizării vor fi în format electronic. Un proiect implementat împreună cu RASIROM, cu standarde de securitate aferente. Nu a fost însă un proiect simplu și cel mai greu a fost să-i convingem pe colegii mei că această digitalizare le va face viața mai ușoară. Nu poate fi vorba de disponibilizări ca urmare a digitalizări.

Noi suntem probabil singurul Minister care a venit cu un proiect de reorganizare și chiar săptămâna trecută am tăiat 30 de posturi. Dar nu au fost influențate de digitalizare.

Depinde. Dacă e un proces ce ține de interfața cu cetățeanul, putem vorbi și de o lună. Dacă vorbim de digitalizare a fluxului de documente, cum e cazul Ministerului Digitalizării, un an de zile e un termen rezonabil, pentru că desfășori o procedură de achiziție, de interacțiune cu piața și evaluezi diverse opțiuni disponibile. De asemenea, trebuie să pregătești resursa umană. Pentru că trebuie să te duci la fiecare direcție în parte, să explici ce înseamnă digitalizarea.

O întrebare bună, cu atât mai mult cu cât avem legea datelor deschise. Radu Puchiu este artizanul ei și a avut menirea să împingă autoritățile publice să facă aceste date cât mai ușor accesibile. În lege scrie că trebuie să fie datele într-un format ușor de prelucrat pentru oricine.

La Camera Deputaților se pot depune proiecte de lege complet digitale, semnate electronic. Avem proiecte care nu au cunoscut hârtia. Este o chestiune de obișnuință și perseverență în a ne moderniza. Deci se poate.

Eu aș face-o mâine. Nu e un lucru deloc complicat. Poți să dai mâine acces la acele dezbateri, poate în afara subiectelor sensibile cu caracter secret. Dar există Regulamentul Camerei și Senatului și dezbaterile pot fi transmise. În pandemie ședințele au fost hibride, deci puteam permite urmărirea dezbaterilor de către orice cetățean.

Decizia trebuie să vină de la Parlamentul României, la nivelul regulamentului nu există nicio constrângere. Poate doar de dotări tehnice, pentru că vor trebui dotate sălile comisiilor cu camere care să se adapteze dinamic, să urmărească vorbitorul. Dar cel puțin acolo unde există deja, ar fi un semnal de mare transparență și o creștere a încrederii instituției Parlamentului care în România are cote de încredere cu o singură cifră. Din contră, ar duce chiar la un dialog mai civilizat, mai viu.

Când fluxul intern va fi electronic. Ca și în cazul Ministerului Digitalizării. De pe 18 mai vom putea avea un parcurs complet electronic. Se vor putea transmite răspunsuri semnate electronic.

Mă aștept că în câțiva ani de zile o parte a administrației publice, mai ales în zona locală unde digitalizarea e mai ușor de implementat să poate emite un asemenea document în format electronic.

Înmatricularea implică foarte multe entități ale statului - Ministerul Transportului, RAR, Ministerul de Interne, DRPCIV, autoritatea locală, Ministerul de Finanțe prin ANAF. Aceste instituții trebuie puse la masă.

Împreună cu colegii de la MAI am reușit să coinițiem un act normativ, o ordonanță de urgență, pentru a nu mai scrie de mână înstrăinarea unui autoturism și să poți face asta online. Proiectul este în etapa de avizare interministerială. Ne grăbim să adoptăm înainte de rocadă, pentru că altfel ar trebui să o luăm de la zero.

După acest act normativ, Ministerul va avea la dispoziție 6-12 luni pentru a pune la dispoziție soluția electronică pentru înmatriculări. În primă fază va fi pentru mașinile deja înmatriculate în România și tranzacția se face între doi cetățeni români, nu pentru mașinile aduse din afară, pentru că acolo implică o comunicare cu alte autorități, cu Direcția Vamală, și devine mai complicată speța.

Nu-mi este. Cel mai recent exemplu e articolul din Financial Times care prezintă acest proiect ca pe o încercare remarcabilă a României de a folosi inteligența artificială pentru a-i apropia pe cetățeni de decidenții politici.

Lansarea respectivă, cu toate criticile, a creat o rampă de lansare pentru această idee. A fost pregătită pentru că nu putea să dea greș, normal.

Sunt peste 1,5 milioane de români care au transmis mesaje lui ION. A început deja să producă rapoarte și până la finalul acestei luni va face publică o analiză amănunțită a tot ceea ce a primit până acum.

Tratamentul pe care l-a primit în afara țării face să merite orice fel de critici primite mai degrabă din țară. Șeful NVIDIA pe inteligență artificială ne-a lăudat.

ION nu este Chat GPT ca să răspundă la toate întrebările Este făcut să întrebi, practic un dialog socratic, care sunt nevoile. Apoi sapă mai adânc și află ce soluții ai avea pentru respectivele nevoi. Reușește să găsească teme comune pe baza unor probleme raportate prin întrebări.

În spatele lui ION este o platformă de raportare unde toate aceste lucruri sunt încadrate pe teme prioritare, cum ar fi sănătate sau educație, respectiv pe fiecare temă. Se prioritizează soluțiile care au apărut cel mai des și asta ajută la formarea unor priorități de politică publică.

Nu, nu am deținut crypto, nu dețin, nu am fost plătit în crypto. Nu că aș avea ceva împotriva acestor intrumente, dar am o preferință personală și sunt foarte prudent cu ceea ce reușeșesc să pun deoparte. Am preferat investiții imobiliare mici, când am avut un venit disponibil.

Cred că piața de crypto trebuie reglementată, pentru că România trebuie să-și protejeze consumatorii vulnerabili care, pe bună dreptate, nu înțeleg fenomenul și care pot fi victimele unor speculanți care să-i păcălească și să le ia pur și simplu ceea ce au reușit cu greu să economisească.

ADR-ul împreună cu o mare casă de avocatură lucrează, de asemenea, la un act normativ. Poziția mea e că ar trebui să reglementăm piața aceasta înainte de apariția MICA și să fim printre primele state care se poziționează pe acest subiect. Lucrăm la câteva acte nomrative care să reglementeze această piață.

Cum mi-a spus mentorul meu atunci când voiam să mă întorc în România „înainte să faci asta, fă-ți o meserie pe care să o ai tot timpul și care să nu depindă de politică”. Când ai doar politica, ești sub o presiune foarte mare, te legi de scaun.

Sunt economist, am făcut și un startup, am făcut și o ligă studențească, am avut și un Think Tank. Mă pasionează și zona de atragere de investiții străine, cred că e un motor al economiei românești pe care trebuei să marșăm. Nu stau după funcții.

Fericirea mea nu depinde de a avea o anumită funcție, ci de a avea un rost. Pot da țării înapoi și din mediul privat, și din mediul academic, am un doctorat la ASE București. Sunt suficente opțiuni.

Nu m-aș lega de o anumită funcție, dar mi-am scris viziunea pentru România în cartea mea „Planul pentru România” și acolo vorbesc de inovare, conectivitate, legarea românilor între ei, de a-i conecta la oportunități și a le da șanse. De o Românie verde, o economie bazată pe inovare românească. Avem minți și acestea sunt principalul atu al României.

Într-o lume globală în care viitorul este scris de cei care au cei mai buni oameni, România poate scrie acest viitor și pentru Europa și pentru lumea întreagă.

Proiectul „Antreprenori” este susținut de ING Bank, partener de creștere pentru afacerile locale. Într-un context dinamic și încă incert, ING oferă predictibilitate, prin instrumentele financiare potrivite, si sprijină dezvoltarea sustenabilă a afacerilor din România, pentru a ajunge la nivelul următor.