La Vot | Lavinia Iancu, Sustenobil: Estul nu ne-a dat. Estul ne-a luat

În săptămâna de dinainte de turul 2 al alegerilor prezidențiale start-up.ro a decis să contacteze antreprenori și specialiști din România pentru a vedea cum privesc ei importanța votului și momentului în care se află România. Am decis să dăm din nou o voce antreprenorilor mici și mari, investitorilor, specialiștilor din România. 

start-up.ro susține fiecare cititor să participe la procesul democratic de vot, să-și spună opinia și să aleagă direcția pe care o consideră importantă pentru România. Dincolo de orice altceva, o prezență la vot cât mai ridicată arată interesul fiecăruia dintre noi pentru democrație.

De asemenea, start-up.ro este de 10 ani o publicație media care susține inițiativa antreprenorială, inovația, o perspectivă globală pentru țară, una care să ofere echitate socială și creștere pe termen lung. 

Lavinia Iancu este o profesionistă în management de proiect cu peste 13 ani de experiență în industriile creative, tehnologie și sustenabilitate.

În 2018, a fondat SUSTENOBIL PR/ODUCTION, o agenție care oferă servicii de PR, management de proiect și produs, cu accent pe sustenabilitate și inovație.

De asemenea, este fondatoarea ReFEEL App, o aplicație de livrare door-to-door premiată pentru inovație digitală. Lavinia este doctorandă în Management la Academia de Studii Economice din București și predă antreprenoriat și inovație la SNSPA și ASE.

Lucrând la teza de doctorat zilele acestea, m-am culcat mai devreme, când rezultatele îl indicau pe George Simion pe primul loc și pe Crin Antonescu pe al doilea. Dimineața, am aflat că George Simion a intrat în turul doi alături de Nicușor Dan.

Am scris despre dezbaterile electorale care au fost la cel mai jos nivel, din punctul meu de vedere. Am văzut un circ ieftin, aceleași subiecte lipsite de substanță, tabloidizate, atacuri la persoană care de care mai îndrăznețe, să nu spun impertinente. Aparenta bună creștere era contrazisă rapid de gesturile candidaților. A fost un stand-up ieftin pe care nu mi-am dorit să-l văd de la viitorul președinte al României.

E un cost prea mare pe care îl plătim ca țară dacă luăm în derizoriu subiectele și persoanele importante. Încă o dată, confundăm notorietatea cuiva cu autoritatea, cu expertiza.

Mirajul mass-media și social-media au adus în față tipologii de persoane din societatea românească, iar ponderea lor e disproporționată. Iar acest lucru s-a văzut în rezultatul alegerilor. Politica nu mai e despre ideologii, despre proiecte de țară, este despre cine țipă mai tare. Mărturisesc că m-a surprins rezultatul alegerilor din primul tur.

Dar, din păcate, aceasta e consecința lipsei de educație și promovării senzaționalului de către mass-media, amplificat de social-media care dă voce tuturor și influențează algoritmul de afișare fără ca utilizatorii să realizeze. Când modelele noastre devin corupte, mincinoase și caraghioase, omul simplu nu mai are pentru la ce aspira sau spera. Pentru mine, turul doi nu e despre George Simion și Nicușor Dan, ci despre tupeu și bun simț.

George Simion profită de naivitatea propriului electorat, iar, din păcate, aceștia nu realizează că tot lor le dăunează, oamenilor cu venituri mici, cu studii medii, care trăiesc de la un salariu la altul.

Socotesc celelalte partide politice perdante INCONȘTIENTE pentru semnalul pe care l-au dat sau pentru lipsa semnalului PRO-EUROPEAN. 

Majoritatea clienților cu care colaborez la SUSTENOBIL PR/ODUCTION, agenția mea de PR, sunt ONG-uri în domeniul cultural, social și educațional. Acestea se susțin în mare măsură prin proiecte finanțate cu fonduri europene.

Acești bani aduc schimbări în viețile persoanelor cu dizabilități, persoanelor din medii defavorizate și persoanelor cu meserii liberale, cum sunt artiștii. Programe precum Start-up Nation sau Erasmus sunt posibile datorită Uniunii Europene.

În curând, fondurile structurale menite să reducă disparitățile dintre țări, care aduc astăzi miliarde de euro în România, pe care țara noastră nu a știut prea bine cum să le atragă, se vor diminua, căci se împlinesc aproape 20 de ani de la aderarea noastră la spațiul economic european. Cu toate acestea, vestul rămâne singura opțiune rațională pentru România. Estul NU ne-a dat. Estul ne-a luat!

Unele țări europene oferă cele mai mari salarii, la care tindem să ajungem și noi într-o zi. Clienții internaționali, investitorii și diaspora aduc bani în țară ca noi să prosperăm. Suveranismul e o capcană. Nu avem resursele naturale, tehnologice, intelectuale, umane și financiare să o facem la nivelul competitiv de piață cu care suntem obișnuiți.

Nu putem trăi izolați de comunitatea europeană și în niciun caz nu putem să avem relații cu Rusia, stat agresor care elimină adversari politici și oameni nevinovați. Cum poți avea încredere în conducerea acestui popor? 

Le spun studenților la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București, unde predau, că poți avea un business în trei domenii mari: servicii, producție sau comerț. La primul seminar îi provoc să facă un avion inovator din hârtie, paste făinoase și scotch. Acela e un prototip. Unii fac avioane militare. Alții fac avioane civile. Odată cineva a făcut un disco-avion după modelul disco-bus-urilor din Ibiza care te duc la cluburi. Altcineva a făcut un avion transparent, să poți vedea priveliștea de pe orice scaun te-ai afla.

Apoi testăm avionul să vedem dacă zboară. Și așa descoperă cât de greu este să faci produse care să și funcționeze, să aibă și un avantaj competitiv pe piață.

Învață importanța resurselor. Învață că uneori mai puțin înseamnă mai mult. Apoi îi pun să vândă acel avion. Și constată cât e de greu, de fapt, să vinzi.

Povestim despre start-up-uri care au potențial de scalare, având acces la piața globală, și despre unicorni, animalele preferate ale antreprenorilor. Așa constată că piața e limitată, clienții se câștigă greu. Din 1000 de oameni care văd o reclamă online, 100 dau click pe ea, 10 adaugă produsul în coș și doar 1 cumpără. Așadar, dacă vrem X clienți, avem nevoie de exponențial mai mulți clienți potențiali.

România are o populație de aproximativ 19 milioane. 4-5 milioane au emigrat. Suntem a doua țară după Siria la numărul de emigranți, în condițiile în care Sirienii plecau din cauza războiului. Dacă ne izolăm, vom avea clienți limitați, cu venituri mici, banii vor circula în țară, fără prea multe venituri suplimentare din străinătate. Nu mai vorbim despre inflație.

Eu sunt om de comunicare. În retorică, există cele trei concepte aristotelice fundamentale: Ethos, Pathos și Logos. Acestea se referă la: cine spune (credibilitatea vorbitorului), cum spune (implicarea emoțională) și ce spune (logica și argumentele folosite). Avem nevoie de mesaje livrate pe limba fiecărui public țintă.

Unii preferă scris, alții audio sau video. Tehnologia poate media aceste interacțiuni dacă statul la aceeași masă nu funcționează. Sunt convinsă că toți ne dorim aceleași lucruri bune pentru țară, însă nu toți cunoaștem mecanismele prin care să ajungem la rezultat.

Nu cunoaștem drepturile și îndatoririle, ale noastre sau ale instituțiilor pe care le plătim din banii noștri. Oamenii vor să vadă exemple de reușită. Am fost acum o săptămână să vorbesc în fața unor elevi de liceu din Pantelimon despre lecțiile pe care nu le-am învățat la școală.

Le-am spus că acum 12 ani aveam bursă socială, iar acum câștig câteva zeci de mii de euro pe an. Se poate. Fără corupție, fără evaziune. Ca societate, vorbim prea mult și facem prea puțin.

În 2017, fostul preşedinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, a declarat la un summit de tehnologie în București că țara sa a digitalizat sistemul public. Instituţiile publice sunt interconectate. Atunci când se naşte un copil, este automat înscris la registrul de evidenţă a populaţiei, la medicul de familiei, iar atunci când un cetăţean merge la medic sau la farmacie, i se poate accesa istoricul de oriunde, în condiții de siguranță cibernetică.

România are mulți IT-iști, dar sistemele IT ale instituțiilor publice din România nu sunt interconectate, ți se cer acte duplicate, care sunt deținute tot de stat, dar la o altă instituție.

România mai are o șansă să participe la reconstruirea Ucrainei, dacă ne menţinem valorile europene sănătoase, aliniate cu partenerii strategici.      

Majoritatea oamenilor au nevoie de lucruri concrete ca să înțeleagă. Vom fi un stat izolat, mai întâi informal, apoi și formal. O să fim ca Rusia, Coreea de Nord, Ungaria, Belarus. Vom avea rate mai mari la credite, inclusiv la case, euro a crescut alarmant în câteva zile, așa că vom plăti mai mult pe majoritatea produselor pe care le cumpărăm, fiind din import. Ceea se traduce într-un nivel de trai mai scăzut.

În București și orașele mari supraviețuim, însă la câțiva kilometri de acestea, cum e cazul Oltenița, orașul din care provin, va fi greu. De pildă, în Oltenița, locurile de muncă sunt puține, la majoritatea se intră pe pile, iar salariile sunt la jumătatea celor din București. 

Ca om de marketing, trebuie să înțeleg durerile fiecărui tip de alegător care nu a votat. Unii nu au avut timp, pe alții nu îi interesează, alții nu vor pentru că au fost dezamăgiți, pentru că „votul lui nu contează”, că „iese cine trebuie”.

Fiecare are nevoie de argumentele potrivite. M-am întâlnit recent cu o verișoară care trăiește în Italia de 15 ani. Știți ce mi-a zis? Că nu vrea să decidă soarta celor care trăiesc în România, căci ea nu locuiește aici.

Pe cine ar vota? Familia îi spune o opțiune, prietenii îi sugerează o altă opțiune.

Mai există paradoxul alegerii (Barry Schwartz) care spune că, cu cât ai mai multe opțiuni, cu atât devii mai nesigur, mai indecis și mai puțin satisfăcut după ce alegi, deoarece rămâi cu regretul alegerilor neacceptate. Așa cum nu există om perfect, nu există candidat perfect.

Însă nu trebuie să nu ne exercităm votul pentru că riscăm să ne întoarcem în comunism, când aveam o singură alegere. Ca tu să poți să votezi azi, au murit oameni în la Revoluție, când eu nici nu eram născută.