Munca poate fi putere pentru oameni. O discuție cu Alex Nedea și Diana Vasile la HR 2.0

Al doilea panel start-up.ro din cadrul evenimentului HR 2.0 i-a avut în dialog pe Alex Nedea - jurnalist recorder.ro, și Diana Vasile - psihoterapeut specializat în studiul traumei. Alături de ei am vorbit despre muncă, sensul pe care ni-l dă jobul atunci când scopul e binele comun.

Până să ajungem la subiectul muncă, am deschis discuția cu invitații panel-ului ”Keeping it together” despre polarizarea societății românești, un punct de plecare pentru baza întregului panel.

Aici, Alex spune că, deși există tot mai multă dezbinare, el rămâne optimist și crede în potențialul României de a evolua prin contribuția oamenilor buni și implicați din diverse domenii. 

”Eu sunt unul dintre ciudații ăia din presă care cred într-o țară mai bună și cred că România e pe drumul cel bun. Cred că ne încurcă puțin asta cu unitatea. Suntem din ce în ce mai dezbinați, asta e adevărat, dar cred că în același timp avem și potențialul de a ne aduna și de a evolua. Important este ca oamenii buni din țara asta, indiferent că sunt jurnaliști sau directori de HR sau tot felul de angajați în companii, oamenii buni din țara asta să rămână aici, să își facă meseria bine și să contribuim împreună la binele comun.”

Diana a completat crezul jurnalistului, spunând că fricțiunile sociale sunt sănătoase și că din tensiuni pot apărea lucruri pozitive.

Meseriile invitaților din panel implică un contact cu realități cât mai dure din societate.

În astfel de cazuri, motivația poate veni din surse diferite decât cele clasice precum îndeplinirea KPI-urilor sau bonusuri la salariu.

Pentru Alex, motivația e strâns legată de misiunea pe care și-a asumat-o: 

”De multe ori când merg pe teren, nu am acel wellbeing despre care se vorbea aici. Noi nu avem la Recorder wellbeing-ul ăla. Noi ne găsim sensul în muncă, chiar dacă asta poate ne împiedică să facem să trăim în wellbeing. E foarte important pentru noi să aibă sens ceea ce facem, că altfel nu am face ceea ce facem. E o meserie foarte prost plătită, sau cel puțin era la început, și o faci doar pentru că trăiești cu ideea că are sens ceea ce faci, că munca ta contribuie la un bine comun. Este motivația supremă de a fi.”

Jurnalistul a dat și un exemplu în care s-a expus unei situații periculoase: Alex explora un subiect în care știa că poate fi victima unor agresiuni fizice, și asta tot în baza acestui sens care îi dă motivația supremă: ”nu pot să trăiesc cu ideea că eu nu dezgrop un adevăr pentru că mi-e frică. Iar faptul că dezgrop acel adevăr mă face să cred că contribui într-un fel sau altul ca această țară să devină o țară un pic mai bună.” 

Diana este specializată în studiul traumei și de la ea am vrut să aflăm cât din traumele personale ale unei echipe poate fi integrat la locul de muncă și până unde merge înțelegerea trecutului fiecăruia. Specialista ne-a explicat importanța înțelegerii traumelor atât la nivel personal, cât și în contextul muncii și al relațiilor de la job. 

”Noi la muncă găsim un sens în muncă și noi venim acolo cu întreaga noastră personalitate. Treaba e o bucățică din ea. Faptul că eu sunt psiholog de traumă nu mă face mai puțin psiholog. Eu totuși sunt psiholog, adică înțeleg cum funcționează un om și asta au nevoie oamenii de HR: să înțeleagă cum funcționează oamenii ca urmare a educației lor, ca urmare a formărilor profesionale și sigur, și ca urmare a unor modificări aduse de experiențele traumatice.” 

Diana continuă discuția despre job cu o perspectivă în care trauma poate avea și beneficii, cum ar fi reziliența și creșterea post-traumatică. 

Pe lângă traumele care urmăresc oamenii și la locul de muncă, specialista menționează și traumele care se nasc în spațiul profesional. Iar acestea se nasc din mediile de muncă toxice din România, unde aspecte foarte banale pot contribui la astfel de contexte.

Lipsa de politețe, agresivitatea, lipsa regulilor clare de conviețuire, hărțuirea emoțională sau sexuală, toate contribuie la degradarea sănătății mintale. Tot ea spune că dacă regulile, valorile și cultura organizațională sunt sănătoase, acestea pot atenua chiar și traumele vechi ale angajaților.

”Cercetarea a arătat că, dacă nu părăsești locul de muncă toxic, chiar dacă faci terapie, și te întorci la același loc de muncă, ce credeți că se întâmplă? Devii mai bolnav. Sănătatea mintală nu este individuală. Sănătatea mintală este o problemă colectivă, este o problemă relațională, este o problemă de grup. Deci mă bucur foarte mult că terapia este promovată, dar nu la locul de muncă trebuie promovată. La locul de muncă trebuie promovate reguli de funcționare în grup civilizate.” 

În cazul Recorder, echipa e creată în jurul unor valori comune, un mod de organizare complet diferit de cel al unei multinaționale, unde angajații sunt pe poziții și cu obiective cât mai diverse. În cazul publicației independente, jurnaliștii și oamenii din echipă s-au adunat după principii comune, ceea ce a creat un spațiu de siguranță, unde conflictele la muncă nu există.

Ce există însă sunt discuții dificile, dar productive. 

 Dacă la nivel colectiv, motivația e în misiunea care a pus bazele Recorder, pentru Alex la nivel personal, munca îi dă putere pentru că simte că poate face o diferență. 

”Îmi place foarte mult să mă gândesc, în momentele când mi-e foarte greu, la latura asta a jurnalistului, de a da voce celor care nu au voce, de a da putere celor care sunt fără putere. Un exemplu care îmi mângâie inima este cazul inginerului Ianculescu, un inginer de la Apele Române, care fusese dat afară din funcția de director pentru a-i face locul unui politruc, unui tip membru de partid care n-avea nicio legătură cu Apele Române. Și a venit la noi, ne-a spus povestea, noi am comunicat mai departe povestea lui în termeni jurnalistici, l-am confruntat pe domnul acela, am publicat, iar lucrul ăsta i-a schimbat viața acelui inginer. Acum este tot director, a revenit în funcție și a avut un rol foarte important în gestionarea unor inundații în zonă în ultimii ani. Și-mi place să mă gândesc că am fost puterea lui, jurnalismul a fost puterea acelui om.”

În încheierea discuției, ambii invitați vorbesc despre sensul muncii:

• Alex crede că fiecare poate contribui la binele comun, indiferent de cât de mic pare rolul lui la serviciu, dacă își face munca cu sens și pasiune.
• Diana e de părere că munca te poate transforma în bine și este un proces de creștere personală și colectivă, nu doar o obligație. Munca este o activitate în sine.