Myth Busters: discuție transparentă despre antreprenoriatul din România în 2020

Dragoș Jaliu este initiator și partener în cadrul companiei fonduri-structurale.ro, Advisor, Investor și Mentor la Risky Business - With Us și cofondator al platformei de crowdfunding consolid8. Are 14 ani de experiență în consultanță de business, management de proiect și finanțări nerambursabile, în activitatea de zi cu zi, Dragoș se împarte între consultant finanțări europene, formator în domeniul fondurilor și procedurilor europene, reformei în administrație și a managementului de proiect, dezvoltare de competențe antreprenoriale, planificare strategică, expert în implementarea proiectelor europene, conferențiar SNSPA - Facultatea de Administrație Publică, membru Project Management Institute și blogger în domeniul finanțărilor.

Într-o perioadă în care este nevoie de sprijin și de puterea comunităților, îndoielile, informațiile eronate, părerile nefondate îngreunează luarea celor mai bune decizii pentru business-ul tău.

De aceea, am pregătit o listă de 7 „mituri” de care antreprenorii se lovesc în această perioadă, demontate sau confirmate cu ajutorul lui Dragoș Jaliu, fondatorul fonduri-structurale.ro și consolid8. 

Afacerile mici, în special cele înființate în ultimii ani, sunt cele mai expuse în contextul economic actual. Resursele financiare sunt limitate, business-urile mici se confruntă cu o fragilitate financiară ridicată. Iar dacă aceste afaceri mici activează în cele mai afectate industrii, precum artă, cultură, evenimente, educație, turism și ospitalitate, provocările și incertitudinea contextului actual le fac și mai vulnerabile.

De altfel, datele statistice arată că în România industriile ospitalității și a serviciilor de recreere, cultură și artă s-au comprimat cel mai mult, cu o scădere de peste 60% ca aport în PIB.

Comunitatea antreprenorilor se mișcă foarte bine și a fost deosebit de activă încă de la începutul pandemiei. A fost intensificat dialogul dintre mediul de afaceri și oficialități în găsirea unor soluții de sprijin pentru domeniile afectate, dialog care s-a concretizat în măsurile lansate de Guvern prin planul de redresare economică pe cele 3 componente: microgranturi, capitalul de lucru și granturile pentru investiții.

Există inițiative foarte faine ale unor antreprenori sau organizații care încearcă să sprijine business-urile aflate în dificultate oferind mentorat, training pe diverse domenii, soluții în online sau facilitând accesul la noi piețe. Sunt multe proiecte lăudabile, solidaritatea și dorința de a ajuta au creat efervescență și acesta cred că este principalul beneficiu al contextului actual. Ideal ar fi ca autoritățile să țină pasul cu ritmul pe care l-am simțit  în mediul privat, mai ales acum.

Există o inițiativă foarte faină a unor antreprenori din Romanian Business Leaders care au dezvoltat din resurse proprii o aplicație (9SOS) care ajută DSP-urile în gestionarea eficientă a cazurilor de Covid-19, care funcționează ireproșabil la DSP Brașov și care a fost oferită gratuit autorităților pentru a putea fi scalată la nivel national, dar, din păcate, răspunsul autorităților întârzie.  

Și noi, cei din echipa fonduri-structurale.ro am oferit sprijin organizațiilor pentru care accesul la finanțare europeană reprezintă singura soluție. Am creat încă de la începutul lunii martie o pagină cu finanțările existente sau în pregătire în contextul Covid-19, am pus gratuit la dispoziția tuturor celor interesați de finanțări ore de consultanță, am discutat cu sute de antreprenori și oameni din zona non-guvernamentală, oferindu-le soluții de finanțare. A fost și este o perioadă grea ale cărei efecte în plan economic se vor propaga în anii următori.

Comunitatea fonduri-structurale.ro este numeroasă și deosebit de activă, peste 100.000 de antreprenori, oameni din corporații, ONG-isti, consultanți, specialiști din universități, cercetare, experți din ecosistemul antreprenorial. Din 2006 de când am lansat platforma fonduri-structurale.ro am dus mesajul acestora către autorități pentru a calibra mai bine finanțarea. Am realizat zeci de analize și studii, puncte de vedere pe care le-am transmis pentru a face finanțarea mai accesibilă și orientată spre impact.

2020 e caracterizat prin destul de multe oportunități de finanțare pentru antreprenori. În niciun caz granturile europene nu au fost blocate. Poate întârziate, insuficiente sau prohibitive. S-au lansat apeluri pentru înființarea de business-uri sociale, apeluri în zona de digitalizare, linia Innotech a suscitat un interes extraodinar, intreprinderile mici și mijlocii beneficiază încă de finanțări active, deși pentru unele dintre ele condițiile sunt prohibitive.

Există și finanțări epuizate. De exemplu, cele adresate microîntreprinderilor pentru retehnologizare, echipamente, spații de producție au fost consumate în anii anteriori deși interes a existat mai ales în acest an, extrem de dificil pentru antreprenori.

Accesul la finanțare nerambursabilă trebuie să fie simplu și să dureze cât mai puțin. Antreprenorii așteaptă predictibilitate și rapiditate în lansarea apelurilor, evaluarea proiectelor și semnarea contractelor. De exemplu, schema de ajutor pentru sprijinirea IMM-urilor în vederea realizării de soluții innovative (Proof of concept), desi s-a discutat despre ea încă de anul trecut, a fost publicată în Monitorul Oficial abia pe 11 noiembrie în acest an.

Mulți antreprenori sociali în România, oameni care prin ceea ce fac aduc plus valoare comunităților, acționează pentru binele general, rezolvând probleme sociale. Germenii există, trebuie doar să creăm un ecosistem funcțional în jurul lor care va ajuta la scalarea antreprenoriatului social. Și aici semnalele sunt bune.

Avem deja organizații extrem de active precum Ashoka sau Babele cu proiecte și inițiative lăudabile în transferul de bune practici și dezvoltare de mecanisme de susținere. Ca de obicei, în România, schimbarea pornește de la firul ierbii, de la astfel de organizații entuziste și de la antreprenori pentru care binele generat în comunitate este mai presus de profitul imediat. Important este să învățăm de la ei și să îi ajutăm să crească. Îi găsim în comunități active, propunând soluții de inovare socială.

Pandemia a inchegat și filtrat comunitățile, sprijinul în comunități este intensificat și începe să fie constant. Vedem din ce în ce mai multe îndemnuri la a consuma responsabil, a ajuta business-urile mici, a fi aproape de cei din comunitatea ta, de a dezvolta soluții inovatoare în comunități. Perioada asta a făcut oamenii să se gândească mai mult la cum pot ajuta, ce cauze sunt importante și care sunt prioritățile și binele general, dincolo de nevoile lor.

Există mai multe tipuri de crowdfunding și fiecare dintre ele se pretează pe anumite verticale sau niveluri de maturitate ale business-urilor.

Zona proiectelor sociale pure este acoperită de donation-based crowdfunding, iar cea  a antreprenoriatului social, a industriilor creative, de reward-based crowdfunding, Kickstarter sau Indiegogo fiind cele mai cunoscute platforme la nivel internațional. 

În aceste două tipuri de crowdfunding, oamenii care contribuie nu investesc, ci sprijnă, ajută, susțin. Celelalte 2 tipuri de crowdfunding, equity și lending, prespun investitori. În România încă suntem în faza de pionierat, de educare, de lipsă de încredere într-o astfel de soluție.

Accesul la capital este vital pentru business-uri și ar trebui la nivel național să încurajăm dezvoltarea unor astfel de soluții flexibile, directe și transparente. În plus, încă nu se conștientizează în totalitate beneficiile crowfunding-ului nici de către antreprenori, nici și de către cei care investesc sau susțin campaniile.

E nevoie de programe de training, de multă răbdare, de sprijin legislativ. Ecosistemul se creează în timp, dar rezultatele pot fi spectaculoase și beneficiile fantastice la nivelul recunoașterii.

Este extrem de simplu, întregul proces este explicat în detaliu pe orice platformă de crowdfunding. În esență sunt câțiva pași clari și care presupun înregistrarea business-ului și urcarea campaniei.

Platformele de crowdfunding au echipe în spate care îndrumă și ajută fiecare antreprenor. De obicei, în cazul platformelor care prespun investiții există anterior listării campaniei un process extins de due dilligence. Platformele care presupun donații sau recompense (donation-based sau reward- based) sunt un pic mai flexibile, totuși nu aș generaliza. Depinde foarte mult de strategia fiecărei platforme.

Valabil însă pentru toate platformele de crowdfunding sunt beneficiile pe care le aduce listarea unei campanii: expunere, acces la comunitați extinse, acces la capital, validare, recunoaștere.      

Este pentru oricine are o idee originală, inovatoare, o soluție la o problemă pe care a identificat-o. Important este ca proiectul sa fie foarte bine explicat și comunicat, astfel incât sa spună o poveste și să câstige atenția si favorabilitatea celor care decid să il susțină pentru a prinde viață.

Vă așteptam să continuăm acest dialog în perioada care urmează si vă invităm să ne urmăriți pe paginile de Facebook consolid8 și fonduri-structurale.ro, unde vom răspunde la cât mai multe întrebari și unde veți putea descoperi, în curând, poveștile din spatele primelor proiecte de antreprenoriat social și din industriile creative, înscrise în platformă.