O criză care este, în același timp, o povară, o nevoie și o oportunitate

Din acest articol vei afla:

(a) cum poți obține amânarea la plata unor utilități pentru activitatea ta comercială;

(b) cum poți obține amânarea la plata chiriei pentru spațiile în care îți desfășori activitatea;

(c) ce ar trebui să faci ca să îți renegociezi contractele în derulare și cum poți invoca forța majoră în contextul stării de urgență prin care trecem.

Ultima actualizare: 23 martie 2020

Mulți dintre cei care au trecut prin cele mai recente crize similare cu cea de acum (cel puțin din punct de vedere financiar — respective criza din 2000–2001, dot-com bubble, și criza economică din 2008–2009) spun că această criză, cu multiplele ei paliere (medicală, socială, economică), are efecte drastice mult mai rapid ca cele din trecut. Simt și eu aceleași lucruri: în urmă cu 2 săptămâni, planificam cu colegii evenimentele Digital 2 Law pentru lunile aprilie-mai, iar acum credem că abia în mai-iunie vom reîncepe să le planificăm.

Orice situație de criză presupune niște măsuri cu care mulți dintre noi nu ne-am mai întâlnit, multe dintre ele fiind cu impact juridic sau fiscal. Când scriu acest articol, s-a scurs aproape o săptămână din starea de urgență decretată în România (planificată să dureze cel puțin 30 de zile), deci măsuri legislative noi se vor succeda cu repeziciune.

Dacă îți sunt mai puțin familiari o parte dintre termenii folosiți mai jos, am încercat să îi definim aici.

În a șasea zi de la decretarea stării urgență (21 martie 2020), Guvernul României a emis Ordonanța de Urgență 29/2020, din care mi-am propus să explic, în acest articol, cum pot IMM-urile să beneficieze de anumite măsuri prevăzute în articolul X al Ordonanței.

Ca să avem o bază de pornire comună, redau prevederile articolului X pe care le voi explica (articolul X poate fi citit în întregime aici):

Articolul X, Ordonanța de Urgență 29/2020

(1) Pe durata stării de urgență, întreprinderile mici și mijlocii, astfel cum sunt definite de Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, care și-au întrerupt activitatea total sau parțial în baza deciziilor emise de autoritățile publice competente, potrivit legii, pe perioada stării de urgență decretate și care dețin certificatul de situație de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, beneficiază de amânarea la plată pentru serviciile de utilități — electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice și de internet, precum și de amânarea la plată a chiriei pentru imobilul cu destinație de sediu social și de sedii secundare.

(2) Prin derogare de la alte dispoziții legale, în contractele în derulare, altele decât cele prevăzute la alin. (1), încheiate de întreprinderile mici sau mijlocii prevăzute la alin. (1), poate fi invocată forța majoră împotriva acestora numai după încercarea, dovedită cu înscrisuri comunicate între părți prin orice mijloc, inclusiv prin mijloace electronice, de renegociere a contractului, pentru adaptarea clauzelor acestora cu luarea în considerare a condițiilor excepționale generate de starea de urgență.

(3) Se prezumă a constitui caz de forță majoră, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, împrejurarea imprevizibilă, absolut invincibilă și inevitabilă la care se referă art. 1.351 alin. (2) din Codul civil, care rezultă dintr-o acțiune a autorităților în aplicarea măsurilor impuse de prevenirea și combaterea pandemiei determinate de infecția cu coronavirusul COVID-19, care a afectat activitatea întreprinderii mici și mijlocii, afectare atestată prin certificatul de situație de urgență. Prezumția poate fi răsturnată de partea interesată prin orice mijloc de probă. Caracterul imprevizibil se raportează la momentul nașterii raportului juridic afectat. Nu vor fi imprevizibile măsurile luate de autorități în conformitate cu actul normativ care a instituit starea de urgență.

(4) Penalitățile stipulate pentru întârzieri în executarea obligațiilor decurgând din contractele încheiate cu autoritățile publice de către întreprinderile mici și mijlocii prevăzute la alin. (1) nu se datorează pentru durata stării de urgență.

Ce facilități sunt disponibile:

• doar pentru anumite utilități, enumerate limitativ (electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice și de internet), dar ar fi vorba despre orice cost legat de aceste servicii, în funcție de cum sunt calculate (cost la producător, distribuitor sau alt prestator);
• este vorba de o amânare, nu de o anulare (sumele vor fi datorate în viitor, pentru perioada amânată, în funcție de înțelegerea dintre părți);
• în mod practic, ia legătura cu furnizorul tău de utilități pentru a vedea cum poate avea loc această amânare, ca să fii pregătit după momentul în care vei obține certificatul de situații de urgență (mai multe despre acesta aici);
• am luat legătura cu câțiva dintre cei mai importanți furnizori de utilități, să vedem dacă au în minte o procedură prin care IMM-urile să aplice pentru astfel de amânări;

• sunt incluse și sediile sucursalelor și filialelor, iar pentru sucursală (care nu are personalitate juridică) va solicita amânarea compania-mamă;
• este vorba de o amânare, nu de o anulare (sumele vor fi datorate în viitor, pentru perioada amânată, în funcție de înțelegerea dintre părți);
• similar cu furnizorii de utilități, discută cu proprietarul spațiului în care îți derulezi activitatea pentru a înțelege cum puteți obține amânarea;
• dacă plătești, pe lângă chirie, și utilitățile aferente direct către proprietar (el făcând plățile necesare mai departe către furnizorii de utilități), verifică contractul pentru a vedea dacă există prevederi care să reglementeze situația actuală și, în orice caz, discută cu acesta pentru a vedea cine va fi responsabil să notifice furnizorul de utilități cu privire la solicitarea de amânare;

• pentru a fi invocată, în prealabil (a) IMM-ul trebuie să încerce renegocierea contractului în care vrea să invoce forța majoră (încercările să fie repetate și cu bună-credință); (b) încercările sunt dovedite de înscrisuri comunicate între părți, inclusiv electronic (include un document sau o simplă corespondență scrisă, de exemplu); (c) renegocierea trebuie să fie în sensul adaptării contractului în contextul stării de urgență (deci în sensul continuării contractului, iar nu încetării lui);
• forța majoră va fi interpretată în sensul noțiunii din timpul stării de urgență;
• practic, ca prim pas, începe renegocierea contractelor pe care le ai în derulare, cu scopul de a păstra contractul valabil, și colaborează cu cealaltă parte pentru a-ți putea eșalona plățile datorate, a le amâna ori a le diminua, sau a modifica alte prevederi care să diminueze impactul situației curente asupra activității tale;

• este vorba doar despre penalități de întârziere, nu alte tipuri de daune contractuale;
• nu se percep doar pe perioada stării de urgență (cele 30 de zile care se scurg începând de pe 16 martie 2020), apoi vor reîncepe să fie datorate, dacă obligațiile pentru care sunt datorate nu sunt îndeplinite;
• este neclar dacă întârzierea (pentru care s-ar percepe penalități) trebuie să fie provocată sau nu de apariția stării de urgență, dar tind să cred că acesta este spiritul prevederii;

Câteva situații de care ne-am putea lovi:

• la Digital 2 Law, lucrăm aproape exclusiv cu antreprenori și startup-uri din industria IT&C, care au clienți și furnizori din afara României;
• rămâne de văzut cum va arăta ordinul Ministerului Economiei care va stabili procedura de obținere și utilizare a certificatului pentru situații de urgență;

• există deja situații, înaintea apariției articolului X, în care una dintre părți a cerut unui partener contractual sistarea plăților (nu diminuarea cuantumului acestuia) ori modificarea modalității de plată;
• ce este clar este că scopul reglementării este să păstreze cât mai mulți operatori economici în piață, ceea ce nu ar fi posibil dacă majoritatea plăților către furnizori ar fi suspendate sau încetate — cei care încă pot plăti, chiar și eșalonat, ar trebui să o facă.