- 11 Iulie 2019
Orașul viitorului: economia în epoca “la cerere”. De la hamali la creativi
Nu avem, încă, mașinile zburătoare pe care le previzionam prin anii ’20- ’30 – vorbim despre secolul trecut -, însă acest potențial viitor s-ar putea să nu mai fie chiar așa de îndepărtat. Se vorbește despre taxiuri aeriene deja pe piață în mod comercial în 2023.
Încă nu umblăm toți îmbrăcați în costume spațiale și nu avem orașe pe alte planete, însă și acest viitor imaginat este pe cale să devină realitate odată cu efortul tot mai mare pe care îl fac companii private care au la dispoziție sute de miliarde de dolari pentru investiții în nave spațiale care să poată să ne ducă spre colonizarea altor planete.
Referitor la acest aspect, chiar și administrația americană declara recent faptul că NASA și-a propus să reajungă pe Lună în următorii 5 ani. Însă scopul final al tuturor acestor eforturi este acela de a trimite oameni pe Planeta Roșie și de a crea acolo o comunitate umană.
Anna Fisher, una dintre primele femei astronaut, prezentă la București pe 4 iulie spunea că ”Scopul final este de a pleca de pe planetă spre Marte”.
La nivel medical suntem pe cale să facem descoperiri care ar putea aduce noi tratamente sau care ar putea eradica boli care ne decimează de zeci de ani de zile. Folosim inteligența artificială pentru a face o diagnosticare mult mai precisă. Și recent citeam despre faptul că vreo 5 cupluri din Rusia au fost de acord ca doctorii să folosească CRSPR pentru a ”edita” bebelușii din punct de vedere genetic pentru ca ei să nu moștenească problemele de auz ale părinților.
Viitorul posibil și cel plauzibilE nevoie, totuși, și ca noi să fim ancorați în realitate. Filosoful român Constantin Vică, lector universitar în cadrul Facultății de Filosofie (Universitatea București), spunea recent în cadrul unei prezentări intitulate chiar ”Ce ne rezervă viitorul”, că un viitor nu trebuie doar să fie posibil, ci și plauzibil.
”Nu știu ce ne rezervă viitorul, dar mai bine îi rezervăm noi ceva. Din toate viitorurile posibile, nu toate sunt plauzibile. Cele imaginate, dar care nu țin cont de limite – de la cele cognitive la cele economice -, pot fi povești frumoase, dar irealizabile, sau se pot transforma într-un coșmar trăit pentru oameni”, ne-a precizat el.
Cum ar putea arăta lumea și orașele viitorului peste 50 de ani? Până în 2025 aproximativ 65% din populația lumii va fi urbană. Orașele vor fi adaptate, pornind de la infrastructură, până la administrație, mobilitate, utilități, clădiri, locuri de muncă.
Iar aici intervine noțiunea de smart city (oraș inteligent), un concept pe care începem să-l abordăm și să-l implementăm tot mai mult și în România – avem două exemple extrem de promițătoare în Alba Iulia și Sinaia (România are 330 de proiecte Smart City în desfășurare în momentul de față, în 45 de orașe mari, medii și mici din țară).
Din nou, un concept la baza căruia stă avansul tehnologic, iar țara noastră nu duce lipsă de startup-uri care au propus, și adus pe piață, proiecte de smart cities.
Făcând o comparație între realitatea din România și ceea ce se întâmplă în restul Europei, e cazul să menționez faptul că, într-un top din primăvara acestui an (IESE Cities in Motion Index) al celor mai smart orașe europene, în Copenhaga, care se află pe locul 6, autoritățile lucrează alături de circa 250 de firme pentru dezvoltarea orașului din punct de vedere al infrastructucturii de smart city. În Stockholm, oraș aflat pe poziția a șaptea, primarul spune că ”vom digitaliza tot ceea ce poate fi digitalizat”.
"Am început prin a înțelege că nu putem refuza partea de tehnologie, am înțeles prin a înțelege că serviciile cele mai simple trebuie să fie digitale. Am înțeles că ne reduc costurile orice elemente care pot fi folosite de la distanță", spunea în toamna anului trecut Marian Panait, city manager al orașului Sinaia, care și-a propus ca până în 2030 să transforme orașul său în ”orașul mic cel mai smart”.
În ceea ce privește Bucureștiul, Constantin Vică spunea că: ”Nu are rost să ne închipuim un București ca un paradis verde, curat sau aseptic. E plauzibil ca orașele să devină din ce în ce mai importante în viitor, în detrimentul locuirii rurale. Orașele se vor dezvolta mai repede, dar vor duce fiecare ”amprenta” sau ”stilul” pe care le au acum”.
Strategia smart cityÎn traducere, orice viziune asupra oraşului viitorului va trebui fondată pe existența actuală a acestuia, atât din punct de vedere fizic, cât și social, economic sau politic.
Orașul este locul în care, poate, locuim, dar în care, cu siguranță, lucrăm și ne facem cumpărăturile, în care socializăm cu prietenii și colegii de job, prin care ne mișcăm.
În același timp, orașul poate fi şi un loc periculos, un mediu nesigur. În urbea modernă, aceste medii diferite pot fi localizate la mică distanţă una de cealaltă sau pot coexista în același loc în intervale diferite de timp.
”Este foarte plauzibil ca orașe care acum sunt foarte plăcute pentru traiul uman să devină niște locuri de netrăit. Pentru că orașele nu sunt nave spațiale, nu pot pleca, nu se pot muta de pe această planetă”, ne mai spune filosoful Constantin Vică.
Din punctul de vedere al economistului Bogdan Căpraru, dezvoltarea sustenabilă din punct de vedere al relației cu mediul înconjurător, viața socială sănătoasă, posibilitățile de dezvoltare personală și a nivelului de trai sunt câteva dintre atuurile unui oraș în viitor.
În esență, conceptul de oraș inteligent mizează pe utilizarea tehnologiilor deja disponibile în abordarea unui set întreg de provocări cu care se confruntă comunitățile.
De exemplu, infrastructura urbană îmbătrânită, acutizarea competiției pentru atragerea de resurse și personal calificat, creșterea accentului pe economia circulară.
Un oraș inteligent ar putea fi considerat o comunitate în care rețelele și serviciile tradiționale devin mai eficiente prin utilizarea tehnologiilor digitale și de telecomunicații în beneficiul cetățenilor și a mediului de afaceri.
Comunități sustenabileLa nivel european există chiar și un standard care definește parametrii comunităților sustenabile. Este vorba despre ISO 37120/2014. Totodată, acest standard identifică și o serie de verticale strategice pe care ar trebui să se axeze dezvoltarea unui oraș inteligent, cum ar fi:
- O administrație locală inteligentă – vorbim aici despre e-guvernare, despre principii care facilitează dezvoltarea mediului de afaceri local, reducerea birocrației , creșterea transparenței, reducerea costurilor administrative.
- Mobilitate urbană inteligentă – transport public și comercial eficient și sustenabil, folosirea bicicletelor, trotinetelor electrice, ride-sharing, acces facil și instrumente de plată.
- ICT și utilități publice – vorbim despre infrastructură și procese integrate între ICT, energie, utilități și transport, despre rețele de senzori pentru infrastructura de utilități, platforme de stocare și prelucrare a informațiilor.
- Educație inteligentă – eficiența și calitatea sistemului educațional, formare profesională, alfabetizare digitală.
- Inovație și afaceri locale inteligente – dezvoltare durabilă prin colaborare cu administrația, accent pe afacerile creative și cu valoare adăugată mare.
- Planificare urbană inteligentă – planificare spațială, temporală și multidisciplinară a modului de dezvoltare a orașului.
”Modelele de dezvoltare ale orașelor în viitor vor fi eterogene și omogene în același timp. Clar că tehnologia va fi omniprezentă, dar rămâne de văzut care sunt limitele sale de implementare și efectele colaterale, măsura în care sunt conștientizate, estompate și gestionate. Vom avea orașe mamut, dezvoltate economic și tehnologic, dar și comunități mai restrânse, unde natura și tehnologia vor coabita”, ne spune economistul Bogdan Căpraru, menționând faptul că doar dacă tehnologizarea este combinată cu soluții de protecție a mediului, reciclare și creștere a calității mediului înconjurător, dezvoltarea orașelor se va face într-o manieră sustenabilă pe termen lung.
Vom avea orașe mamut, dezvoltate economic și tehnologic, dar și comunități mai restrânse, unde natura și tehnologia vor coabita
”În caz contrar, autoritățile se vor confrunta cu o serie de externalități dăunătoare sănătății orașelor. Preocuparea trebuie să fie eficientă și eficace într-un mediu cât mai curat și sănătos pentru viața locuitorilor. În caz contrar, orice ¨profit¨ obținut va fi fost cu efecte de bumerang asupra comunității”, completează profesorul universitar Bogdan Căpraru (cadru didactic în cadrul Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii “Al. I. Cuza” Iaşi).
După cum scriam mai sus, din punct de vedere economic, orașul viitorului trebuie să permită dezvoltarea afacerilor și să le ofere acestora întreaga infrastructură tehnologică pentru a construi noile interacțiuni, atât cu clienții, cât și cu angajații. Cum poți să atragi, pe viitor, business-uri în orașul tău, mizând pe această verticală a administrației locale inteligente?
”Pentru oraș, asta înseamnă un mediu adecvat pentru generația de locuitori pe care vrei să o atragi. Pe scurt, este nevoie de infrastructura necesară, energie verde, transport modern și eficient, taxe locale rezonabile, rețea de sănătate de încredere, instituții de educație de elită, zone de agrement, tehnologie avansată care să susțină toate cele menționate anterior. La fel de necesare sunt și interacțiunile moderne și eficiente cu autoritățile”, precizează Carmen Adamescu, Partner Advisory – Head of Technology Consulting în cadrul EY România & Moldova.
Aici putem da exemplul Clujului care are încă de anul trecut un funcționar virtual, pe nume Antonia, iar această măsură a redus timpul petrecut în fața ghișeelor diverselor instituții publice.
Automatizarea proceselor administrativeTotodată, de folos în crearea acestor interacțiuni moderne între persoane fizice și autorități sunt și soluțiile de automatizare pe care le pune la dispoziție UiPath, primul unicorn românesc.
Oficialii companiei ne-au menționat faptul că UiPath are numeroși clienți din sectorul public, printre aceștia numărându-se municipalități.
”Municipalitățile orașelor au foarte multe în comun cu companiile și organizațiile care ne sunt deja clienți. Având departamente financiare, de resurse umane sau juridice care procesează cantități enorme de date, ele funcționează în același mod ca și marile companii globale care automatizează cu ajutorul platformei de Robotic Process Automation (RPA) a UiPath”, precizează Alexandru Mihailciuc, Global Head of Pre Sales la UiPath.
Din experiența sa, se pare că și orașele prezentului se confruntă cu aceleași provocări: procesarea unor cantități mari de date care sunt de multe ori colectate de către departamente diferite și accesate utilizând o multitudine de programe, nevoia de eficientizare a proceselor și reducere a timpului de procesare a datelor, dorința de reducere a costurilor sau presiunea ca forță de muncă să execute într-un timp scurt procese repetitive care necesită un mare grad de acuratețe.
”Apoi, fiind printre cele mai mari centre administrative existente, municipalitățile își mobilizează o mare parte din resursele umane către procese administrative și multă muncă de back office. Roboții software răspund tuturor acestor probleme prin faptul că sunt construiți și învățați să facă exact acele părți din munca funcționarilor publici care sunt repetitive și care nu aduc valoare adăugată”, mai spune reprezentantul UiPath.
Potrivit lui Alexandru Mihailciuc, delegând o parte semnificativă a sarcinilor lor către o forță de muncă digitală, funcționarii publici se vor putea concentra pe rezolvarea problemelor civice la care numai oamenii pot veni cu soluții. În consecință, își vor putea petrece timpul făcând analize și venind cu rezolvări pentru ceea ce va apărea evident că nu funcționează optim.
Roboții software răspund tuturor acestor probleme prin faptul că sunt construiți și învățați să facă exact acele părți din munca funcționarilor publici care sunt repetitive și care nu aduc valoare adăugată
De asemenea, când fiecare funcționar va avea un chatbot instalat pe computer, ei vor avea mai mult timp pentru operațiunile de customer care, astfel că și cetățenii vor fi mai mulțumiți de calitatea serviciilor publice.
Teama de roboți”Datorită algoritmilor de inteligență artificială și machine learning, roboții software vor putea pune la dispoziția decidenților soluții de fluidizare a traficului, sugestii de optimizare urbanistică, fluxuri de aprobare de noi construcții”, completează el.
Într-un oraș smart, funcționarii publici, la fel ca angajații din organizații de toate mărimile, învață să lucreze alături de roboți software, pe care îi programează să le ușureze sau să le completeze munca.
”Ne putem gândi la un oraș în care joburile neatractive să poată fi realizate de roboți sau drone. De exemplu, o parte din serviciile publice, de ecologizare, curățenie, întreținere parcuri, drumuri și altele să fie îndeplinite de drone. Livrarea produselor și transportul public să fie, de asemenea, efectuate de drone. Îmi imaginez un oraș care să știe să își stingă singur un foc sau, de exemplu, să cheme o ambulanță la locul unui accident. În acest context, autoritățile ar trebui să adapteze infrastructura și guvernanța și pentru drone”, este imaginea conturată de Carmen Adamescu de la EY.
Ne putem gândi la un oraș în care joburile neatractive să poată fi realizate de roboți sau drone
Vorbim tot mai mult, în ultimii ani, despre faptul că roboții vor ajunge să ne ”fure” locurile de muncă. Suntem în plină desfășurare a celei de-a patra revoluții industriale și este un lucru normal ca unele locuri de muncă să dispară. Un studiu realizat de McKinsey concluzionează că până în 2030, automatizarea ar putea duce la ”dispariția” a între 400 și 800 de milioane de posturi.
La fel de normal este ca noi profesii să apară în următorii ani. Scriam chiar la începutul acestui an despre faptul că peste 10-20 de ani vom avea joburi la care nici nu ne gândim acum.
”Deși există această temere că automatizarea va înlocui joburi, trebuie să ținem cont că foarte puține joburi presupun exclusiv sarcini repetitive ce pot fi delegate unui robot software. Experiența cu companiile care sunt adoptatorii timpurii ai tehnologiei RPA ne-a arătat că tehnologia noastră nu înlocuiește job-uri, ci preia de la angajați o parte din sarcini: acelea pe care oricum angajaților nu le plăcea să le facă, datorită volumului mare de input manual de date, expunerii la un risc mare de eroare și faptului că sunt plictisitoare din cauza repetitivității”, completează Alexandru Mihailciuc, Global Head of Pre Sales la UiPath.
Părerea sa este împărtășită de și de Uri Bar-Joseph, VP of Marketing în cadrul rețelei israeliene de spații de coworking Mindspace, care are deschise două locații și în București.
”Automatizarea va spori experiența și comoditatea. În același timp, companiile se vor baza mai mult pe delegarea anumitor proiecte, va crește numărul angajaților temporari și a freelancerilor”, afirmă oficialul Mindspace.
Ca și el, Carmen Adamescu, Partner Advisory – Head of Technology Consulting, EY Romania & Moldova, consideră că este foarte important ca modelul de lucru și infrastuctura din companii să permită colaborarea de la distanță între echipe cu competențe diverse și în continuă schimbare.
”Să permită înlocuirea muncii manuale și de rutină cu roboți sau drone hard sau soft controlate de la distanță, astfel încât angajații să evolueze, să poată să gândească și să creeze mai mult. Totodată, nu trebuie uitat faptul că oamenii sunt ființe sociale și trebuie să interacționeze și fizic. Au nevoie de natură, mișcare”, spune ea.
Pe de altă parte, Constantin Vică este de părere că automatizarea nu elimină doar joburi, ci și oamenii din structurile sociale.
”Totuși, creează oportunități și reduce numărul de joburi mizere”, completează profesorul de filosofie.
Din perspectiva lui Uri Bar-Joseph, ca reprezentant al unei rețele de spații de coworking, flexibilitatea pe care au început să și-o dorească angajații, și care va avea un impact tot mai mare în economia orașelor viitorului, va deveni o temă pe marginea căreia se va discuta tot mai mult atât în cadrul marilor companii, cât și în rândul freelancerilor.
”Companiile mari vor trebui să compenseze fluctuația personalului în alegerea spațiilor de birouri, iar freelancerii vor avea nevoie de un loc din care să lucreze, dar și să se conecteze cu alți antreprenori sau manageri”, mai spune Uri Bar-Joseph, adăugând faptul că atât angajații, cât și proprietarii de business care-și doresc să-i recruteze caută orașe și spații de lucru care să pună la dispoziție ceva mai mult decât un simplu birou.
”Caută o zonă în care să găsească restaurantele preferate, modalități rapide și ușoare de a ajunge și pleca de la birou, vor facilități pentru viața după serviciu, ca de exemplu săli de sport, parcuri, magazine, opțiuni de entertainment”, precizează reprezentantul Mindspace.
”Un oraș nu e suficient să fie unul smart și eco friendly. Trebuie să asigure viața socială, posibilitatea de afirmare și recunoaștere socială, posibilități multiple de recreere și dezvoltare personală. Trebuie să fie un organism viu care să hrănească spiritual comunitatea. Aprecierea personalității individului, posibilitata de a ieși din anonimat sunt niște atuuri ale unei societăți specifice unui oraș”, afirmă și economistul Bogdan Căpraru.
Putem spune, cu siguranță, că, în contextul mobilității, forța de muncă va putea să-și desfășoare tot mai mult activitatea de la distanță.
Mobilitate la cerereȘi când vorbim despre mobilitate putem menționa și câteva dintre provocările pe care orașele le au la nivel de infrastructură de transport, dar și câteva potențiale soluții care ar putea decongestiona traficul pe viitor.
De exemplu, la Alba Iulia, primăria a implementat o soluție denumită City Analytics prin care poate urmări tendințele traficului pietonal din oraș, în funcție de momentul zilei. La Cluj parcările sunt smart și ele, fiind implementată soluția românilor de la Parking Spotter, care identifică locurile libere de parcare.
În afara granițelor, grupul Free Now, deținut de Daimler și BMW, din care face parte Clever, are în portofoliu aplicația ReachNOW, cu ajutorul căreia utilizatorii pot descoperi cea mai bună și eficientă variantă de mișcare folosind toate opțiunile de transport în comun. De asemenea, aplicația îți prezintă și costurile traseului, o plus valoare care vine în ajutorul utilizatorului, pe care le poți și achiziționa.
Și tot în portofoliul grupului se regăsesc și aplicații care care-i ajută pe utilizatori să-și găsească și să-și plătească mai ușor un loc de parcare, ca de exemplu ParkNOW, încărcătoare pentru mașinile electrice prin ChargeNOW și aplicația de transport taxi sau ridesharing, FreeNOW.
”Un viitor mai sănătos presupune renunțarea la mașinile personale în oraș, transport de calitate și ieftin”, spune Constantin Vică.
Andrei Frunză, CEO-ul Clever, spune că tendința globală este spre "mobilitate la cerere" (mobility on demand). Astfel, utilizatorii doresc să aibă servicii de mobilitate interconectate în mod inteligent, pe care le pot căuta, le pot rezerva și pot plăti simplu și direct prin intermediul smartphone-urilor lor.
”Ceea ce am observat este că la nivel macro, toate regiunile urbane din întreaga lume se confruntă cu provocări asemănătoare: infrastructura de transport este supraîncărcată, iar congestia traficului este un subiect arzător pentru toată lumea. Ce credem că se va întâmpla este că în viitor, orașele se vor concentra din nou asupra locuitorilor lor. De aceea și explozia de aplicații și servicii cu variante diferite și complementare de mobilitate, care combinate în mod flexibil rezolvă problema traseului din punctul A în punctul B”, afirmă CEO-ul Clever, companie devenită parte a grupului Free Now, deținut de Daimler și BMW.
De aceea și explozia de aplicații și servicii cu variante diferite și complementare de mobilitate, care combinate în mod flexibil rezolvă problema traseului din punctul A în punctul B
Tehnologia Clever înseamnă un sistem ce eficientizează masiv serviciul de transportul în marile orașe. Noutatea soluției propuse de companie se referă în primul rând la sistemul de distribuție al comenzilor, bazat pe o logică ce minimizează timpul de așteptare al clienților, oferindu-le acestora variantele optime de a ajunge la destinație, informații despre șofer, cursă și traseu în timp real.
”Practic, vorbim despre optimizări multiple realizate cu ajutorul tehnologiei și aplicate eco-sistemului de mobilitate urbană, cu beneficii directe atât pentru pasageri, cât și pentru șoferi”, completează Andrei Frunză.
Orașul, un broker de informațiiÎn oraşul viitorului, locuitorii vor avea nevoie tot mai mult să le fie furnizate informaţii şi servicii corespunzătoare cu privire la metodele și mijloacele de transport care-i ajută să se deplaseze cât mai puţin prin sau în jurul oraşului.
Având în vedere toate secțiunile din orașul viitorului pe care le-am abordat în acest material, un fir roșu se poate observa cu destul de multă ușurință: vorbim despre ”o economie urbană infuzată de date”, după cum spune Constantin Vică, de agregarea și interpretarea datelor, de sisteme bazate pe învățare automată, de algoritmi, de tehnologie.
”Orașul trebuie să fie smart pentru cei care locuiesc în el și pentru mediul înconjurător. Orice tehnologie care aduce beneficii în aceste direcții este binevenită. De la smart city la smart building, smart road, smart connection, și totul pentru smart people. Cred că tot ce se află într-un oraș, de la infrastructură la locuitori, trebuie să comunice și să poată accesa informații. În acest context, orașul poate deveni un broker de informații și resurse, un facilitator ”amabil” și proactiv”, declară Carmen Adamescu, specialist EY.
Orașul viitorului trebuie să fie confortabil, să poată satisface nevoile locuitorilor, angajaților și vizitatorilor, este un organism viu și inteligent, în deplină simbioză cu locuitorii săi. Vom avea comunități smart, informația va fi în esența orașelor, iar echilibrul dintre viața profesională și personală va încerca să fie recâștigat. Și pentru că o lume nu poate exista fără noi, va trebui să ne stimuleze să știm să profităm de timpul pe care-l vom avea la dispoziție și să fim din ce în ce mai activi fizic.
Cred că tot ce se află într-un oraș, de la infrastructură la locuitori, trebuie să comunice și să poată accesa informații. În acest context, orașul poate deveni un broker de informații și resurse
---