PREVIEW God of War Ragnarok - concurent pentru cel mai bun joc al anului

Impresiile sunt bazate doar pe începutul jocului și pe o perioadă de cam cinci ore petrecute cu Kratos și Atreus.

Fimbulwinter este în plină desfășurare. Ragnarök se apropie, iar Kratos și Atreus încearcă să ducă o viață liniștită, departe de zeii nordici, însă este clar că asta nu este posibil. Kratos, în stilul clasic, este conservator și nu vrea să iasă de pe făgașul trasat, pe când Atreus este acum aproape adolescent, curios și vrea să înțeleagă și să afle cine este, ce este cu Loki și care este rolul lui în Ragnarök.

Lucrurile nu merg cum speră Kratos și cei doi trebuie să călătorească în fiecare dintre cele Nouă Tărâmuri în căutare unor răspunsuri, în timp ce forțele asgardiene se pregătesc pentru bătălia profetizată care va pune capăt lumii. Iar primul tărâm pe care-l vei vizita este Svartalfheim, cel dezvăluit de Santa Monica și în clipurile anterioare, un tărâm mult mai cald ca Midgard, dar cu o umiditate crescută, un miros neplăcut și are și alte efecte secundare produse de Fimbulwinter, ce se manifestă diferit în fiecare tărâm.

Este clar încă de la început că Atreus vrea să dezvăluie acest mister și Kratos trebuie să-și înfrâneze instinctele și să-l urmeze pe Atreus în aventură. După cum zice și Mimir, la un moment dat, și parafrazez: Atreus va avea propria lui cale în viață și nu-l vei putea opri, așa că de ce nu mergi și tu, cel puțin o perioadă, pe această cale?

Ragnarok începe în trombă și vei intra în acțiune imediat, iar de-a lungul acestor ore de joc am avut parte deja de multă acțiune și momente interesante din firul narativ. Am trăit momente tensionate, emoționante, dar am și râs. Și eu sunt la fel de curios ca și voi să văd în ce direcție merge, ce se întâmplă cu Kratos și Atreus și cum au văzut cei de la Santa Monica Ragnarok și care este direcția în care va merge această serie. 

Până când să mă întorc într-unul dintre cele nouă tărâmuri din joc cred că ar trebui să vorbim și despre gameplay.

În primul rând, jocul este foarte prietenos cu nou veniții și în meniu ai posibilitatea să vezi o retrospectivă a ceea ce s-a întâmplat în primul joc, iar tutorialul este foarte natural integrat în poveste. Altfel, lucrurile pleacă de unde le-ai lăsat în jocul anterior și ai Toporul Leviathan, Blades of Chaos și scutul, dar și câteva noi abilități.

Sistemul de control este familiar și luptele sunt o combinație de lovituri, parări și eschivări. Dacă ții apăsat pe triunghi va căpăta și un elemental damage fie frost, fie fire, în funcție de arma aleasă.

Îmi place că de data aceasta, blades of chaos intră în joc mult mai devreme și sunt parte esențială din kitul tău de supraviețuire. La fel ca și toporul, acestea vor fi utile în lupte, dar și în explorare și în rezolvare de puzzel-uri. Te vei putea cățăra cu ele, vei putea prinde obiecte pe care le poți arunca în inamici. Apropo, mă bucur că Santa Monica a implementat posibilitatea ca Kratos să smulgă niște stâlpi mari și pe care să-i folosească să-și spulbere inamicii. Foarte satisfăcător.

În lupte te poți folosi și de scut, bineînțeles și îl poți folosi pe cel clasic sau poți crea alte două, cel puțin pentru început: unul care poate fi mai ofensiv, parând în ultimul moment poți declanșa un atac devastator sau unul care poate absorbi mai mult damage. Am zis să merg pe ofensivă și atunci când îți iese e super mișto, însă mie, de cele mai multe ori, nu. Așa că am trecut la cel care absoarbe damage și cred că acesta este mai mult în stilul meu sau poate revin la cel clasic, care este un mixt între cele două.

De cele mai multe ori, luptele au loc în aceste mini arene care au și un element de verticalitate, mai ales în tărâmul Svartalfheim, și astfel poți să sări realizând atacuri puternice sau te poți retrage precum Spider-Man, cu ajutorul Blades of Chaos, din focul luptei. Atreus este încontinuare de ajutor și te mai scapă de inamici, dă damage și sunt curios să văd cum evoluează.

În Midgard avem câțiva dintre inamicii familiari, însă în Svartalheim dăm și peste unii noi, iar niște broaște bipede, pentru că altfel nu știu cum să le zic, pot fi foarte enervante în luptă deoarece se feresc des și atacă rapid.

De-a lungul primelor ore de joc m-am luptat cu câțiva miniboși și luptele au fost antrenante și fiecare avea o mică strategie de care să ții cont pentru a câștiga. Bineînțeles, experiența dobândită de Kratos și de Atreus se transformă în dezvoltarea personajului cu noi abilități de atac și de apărare.

Per total, pot spune că luptele sunt familiare, cu aproape același sistem de control, dar cu mici modificări care aduc un plus de dinamism și merge pe ideea if it ain't broke, don't fix it.

Dacă armele nu se schimbă, ci se îmbunătățesc la blacksmith de-a lungul jocului, armurile da și încă de la început ai de ales din câteva. Unele vor prioritiza apărare, altele atacul, iar unele vor fi mixt. La fel ca și în trecut, vei putea cumpăra armuri de la cei doi dwarfi simpatici, cheltuind tot felul de resurse pe care le găsești prin cufere sau prin colțuri.

Cum era de așteptat, jocul arată excelent și atenția la detalii în crearea personajelor, armurilor este una de apreciat. Ne-am obișnuit deja cu experiențele cinematice oferite de universul God of War și Ragnarok nu este cu nimic mai prejos, trecând de la momente de gameplay la cinematic foarte lin și aproape fără să-ți dai seama. La asta contribuie și interfața care este minimală și dispare în momentele de inacțiune.

Oricum, toate aceste lucruri pot fi schimbate în meniul de setări, unde găsești un mod performance care va favoriza atingerea a 60 de fps sau un mod quality unde se pune accentul pe grafică. Deocamdată am jucat doar în modul performance, însă o să trec și la cel quality. 

Înainte să închei vreau să mai menționez ceva despre experiența de joc cu controllerul PS5. Este atât de evident când un studio dezvoltă un joc special pentru Playstation și cum se folosește de fiecare element, cum este feedback-ul haptic al controllerului, pentru a crea o experiență imersivă.

Înainte de God of War am jucat Gotham Knights și acolo abia am simțit controllerul vibrând din când în când. Însă aici este total altă poveste și coontrollerul Dual Sense aduce un plus de imersiune când îl simți vibrând la cele mai mici gesturi ale lui Kratos sau acțiuni din joc. Foarte bine realizat acest aspect.

Nu o mai lungesc și primele impresii despre God of War sunt pozitive, însă vreau să văd cum se dezvoltă povestea și dacă sau cum se schimbă gameplay-ul pe măsură ce joc mai mult.