Irinuca Văduva, ICDL România: "Prin digitalizare putem păstra domenii, chiar și școala, relevante tinerilor"

În topurile europene România se clasează pe ultimul loc când vine vorba de competențe digitale. Datele arată că până în 2030 o țară competitivă va avea 80% din populație cu astfel de competențe. Am discutat cu Irinuca Văduva, General Manager ICDL România, despre ce putem face pentru a avea mai multă digitalizare în țara noastră.

ICDL este o organizație care promovează creșterea competențelor de digitalizare prin intermediul certificărilor și cursurilor. Irinuca Văduvă, General Manager în România, a vorbit cu start-up.ro în contextul în care la finalul anului a fost publicat un studiu care arată că românii nu se sperie de digitalizare, deși suntem pe ultimele locuri la competențe.

78% dintre români spun că dețin competențe digitale pentru că știu cum să deschidă calculatorul și să verifice conexiunea la internet. Irinuca Văduva spune că acest lucru e influențat de faptul că există o parte a societății care nu este alfabetizată digital și au și rezistență la nou.

În plus, există o confuzie între skill-uri de lifestyle digital și cele esențiale pentru muncă.

“Mai mult, să presupunem că mulți dintre noi, care ne-am născut înconjurați de device-uri și Internet, avem inerent și abilități IT, care să ne facă funcționali și eficienți ca cetățeni și angajați digitali. Cum mai spunem noi, dacă știi să joci FIFA, nu înseamnă că ești un jucător profesionist de fotbal sau dacă ești bun la Minecraft, nu înseamnă că te califici drept arhitect”, spune Irinuca Văduva.

“Digitalizarea trebuie să fie mai mult decât un un buzz word, trebuie să devină un proces real de transformare, care să acopere toate aspectele implicate, iar competențele digitale relevante, pe care să le dovedim după orice program de formare prin evaluare bazată pe practică și certificare la standarde europene și globale sunt esențiale în acest proces”, spune aceasta.

Dar studiul arată că românii devin mai deschiși în anumite zone să înțeleagă că lucrurile evoluează mai rapid. 84% din cei care au răspuns la studiu știu de existența cursurilor de folosire a calculatorului, iar 55% ar vrea să se înscrie la astfel de cursuri. În plus, 76% din angajatori caută candidați care să aibă astfel de skill-uri.

Astfel, ca să spunem despre noi că avem cu adevărat skill-uri digitale, ar trebui să mergem mult peste posibilitatea de a căuta pe Internet, a folosi social media sau a ne juca în rețea.

“Trebuie să fim capabili să folosim anumite aplicații de lucru, să ne păstrăm în siguranță în lumea virtuală, să lucrăm colaborativ, să creăm conținut, etc. Setul de digital skills este în continuă transformare, însă în permanență trebuie să avem ca referință rezultatele, ceea ce trebuie să determine în comportamentul nostru, în societate și economie”, explică reprezentanta ICDL.

Să nu presupunem că Gen Z au skill-uri digitale dezvoltate

Irinuca Văduva explică faptul că e periculos să judecăm noile generații ca fiind nativi digitali și au skill-uri complete. 80% din tineri sunt online, dar nu învață să folosească eficient anumite tehnologii.

“Cercetarea ICDL de anul acesta pe care am condus-o împreună cu cei de la Cult Market Research ne-a arătat câteva aspecte interesante legate de Generația Z și competentele digitale: tinerii consideră că în timpul studiilor, la orele de TIC sau Informatică, nu au acordat suficientă atenție acestor materii și acum resimt carențele acumulate, aceștia sunt conștienți că au nevoie de competențe digitale pentru a accesa job-urile dorite și toți membrii comunității Z care au participat la studiul nostru s-au declarat interesați de cursuri de formare digitală”, explică reprezentanta ICDL.

“Principalul lucru pe care tinerii ar trebui să îl ia în calcul ar fi tocmai acela de a se pregăti continuu pe viitor, aceasta este consecința imediată a evoluției tehnologice. Deci, nu mai e suficient să bifăm probe, trebuie să fim atenți la ce e nou și să acumulăm permanent”, spune reprezentanta ICDL.

Ea menționează din nou că mentalitatea românilor duce la ideea că o certificare într-un anumit domeniu e doar un act obligatoriu pentru viitor, cum ar fi intrarea la facultate sau avansarea în carieră, nicidecum o realitate a dobândirii reale ale unor anumite competențe.

Totuși pandemia a venit ca o oportunitate enormă pentru digitalizare și a dezvăluit situația în care ne aflăm. “Totodată, criza sanitară a dovedit ceea ce știam deja unii dintre noi, rolul esențial pe care îl au tehnologiile şi aptitudinile digitale, care ne permit să învățăm şi să lucrăm în continuare.”

Competențe pentru angajare sau avansare

Cei mai mulți dintre români decid să obțină o certificare în competențe digitale abia după ce au ratat o avansare sau o angajare din cauza lipsei unui certificat.

“73% dintre aceștia susțin că obținerea unui certificat de acest fel contribuie într-o mare măsură la creșterea oportunităților de angajare, în timp ce 53% consideră că îi ajută să avanseze în carieră în cadrul aceluiași job”, spune Irinuca Văduva.

Dar ea consideră că ar trebui să avem în permanență acest gând de a avea mai multe certificări și mai multe competențe. Contează astfel și măsurile pe care le ia statul pentru a eficientiza procesul de transformare digitală, cum ar fi probă obligatorie de competențe digitale la BAC, iar profilul de competențe al cadrelor didactice să includă obligatoriu digital skills. În plus, zona de digitalizare trebuie să ajungă și la majoritatea funcționarilor publici.

“Deja am depășit faza în care, ideal, un CV ar trebui să includă certificate de competențe digitale, este obligatoriu acum ca orice CV să acopere capitolul digital skills și singurul mod în care iți poți dovedi cu încredere tipul și nivelul aptitudinilor IT este printr-o certificare la nivel internațional”, spune Văduva.

Dincolo de acest lucru, digitalizarea generală a statului nu poate exista fără competențe digitale reale, deci există o necesitate majoră de programe naționale de creștere a competențelor digitale ale românilor, dincolo de inițiativele individuale. În plus, spune reprezentanta ICDL, digitalizarea e un proces iminent.

“Prin digitalizare și transformare tehnologică putem păstra anumite medii, chiar și școala, încă relevante și atractive pentru tineri. Sunt beneficii enorme de cost din eficientizare. Pe lângă mediul academic, să ne imaginăm ce vieți ușoare am avea aplicând un sistem de e-government eficient, locuind în Smart Cities populate de funcționali publici și cetățeni capabili digitali”, declară specialista în digitalizare.

ICDL în România și planurile de viitor

Irinuca Văduva spune că după doi ani îngrijorători, 2022 s-a simțit ca un an de revenire la normalitate.

“ICDL Foundation își propune să dezvolte în continuare programe de certificare a competențelor digitale relevante pentru timpurile noastre, în care tehnologiile se extind și se modifică mai repede decât oricând. Introducerea conceptului ICDL în Europa marchează nu numai extinderea globală a numelui standardului de certificare ECDL, ci și o nouă etapă în dezvoltarea certificărilor din portofoliu, lansarea de noi module și o nouă structură de programe”, spune ea.

“ICDL este unicul program internațional de certificare ce permite creare de Profiluri ICDL personalizate, în funcție de nevoile de studiu sau de lucru, relevante pentru prezent și viitor, prin combinarea unor module ICDL specifice unui domeniu, de pildă, ICDL Digital Marketing sau Computing sau 3D Printing sau Financial Spreadsheets”, mai spune Irinuca Văduva.

De asemenea, pentru că tehnologia se schimbă într-un ritm foarte rapid, organizația a introdus cursuri și module de noi tehnologii cum ar fi AI, blockchain, IoT, pentru familiarizare cu acestea și pentru a înțelege impactul lor.



Citeste si