Proiectul de Lege 5G din România ne-ar putea crea probleme în cadrul UE

Directiva Technical Regulation Information System (TRIS) prevede că, pentru a asigura buna funcționare a pieței interne UE, trebuie asigurată transparență când vine vorba despre inițiativele naționale ce prevăd reglementări tehnice. 

Proiectul de Lege 5G nu respectă recomandările UE privind o astfel de lege, nici nu implementează criteriile puse la dispoziție de 5G Toolbox, setul de instrumente creat de Uniunea Europeană pentru reglementarea rețelelor de nouă generație. 

Proiectul legii nu include deloc criterii tehnice pe baza cărora furnizorii de tehnologii 5G să fie avizați, ci doar unele politice, bazate pe memorandumul semnat între România și SUA anul trecut. Însă lipsa totală a criteriilor tehnice s-ar putea să nu scutească proiectul de lege de aprobarea TRIS. 

Majoritatea țărilor UE și-au transmis drafturile de lege către Comisia Europeană, mai exact către DG GROW (Departamentul General pentru Piața Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri), chiar și țările ale căror proiecte de lege nu includ criterii tehnice, cum ar fi Franța, Belgia sau Estonia. Asta denotă importanța directivei TRIS. 

Consecințe 

Premierul Florin Cîțu a declarat de curând că proiectul legii 5G, în actuala sa formă, urmează să fie adoptat de urgență. Dacă ar fi solicitată aprobarea TRIS, planurile actualului Guvern ar fi date peste cap, deoarece acesta ar intra, timp de 3 luni, într-o perioadă de avizare din partea UE. 

Prin faptul că nu ar solicita un aviz al UE, România s-ar putea expune, teoretic, unor riscuri - țara noastră ar putea fi dată în judecată. Promulgarea acestei legi fără consultarea organelor specializate ale UE ar putea duce la scăderea credibilității României în Uniunea Europeană și ar putea afecta și șansele de a atrage finanțări pentru implementarea tehnologiilor și soluțiilor bazate pe 5G. 

Pierderi între 2,7 și 4,2 miliarde de euro în 10 ani

Adoptarea proiectului de Lege 5G în forma actuală și, implicit, interzicerea componentelor produse de Huawei ar putea aduce o factură uriașă pentru România. 

Potrivit unui raport realizat de firma de avocatură Dentons și de compania de consultanță Audytel, actuala Lege 5G ar putea provoca daune cuprinse între 2,7 și 4,2 miliarde de euro în următorii 10 ani la bugetul de stat. Acest lucru ar fi o consecință directă a înlocuirii forțate a echipamentelor de rețea în urma utilizării criteriilor politice în locul celor tehnice în ceea ce privește selecția furnizorilor. 

Un alt efect direct al adoptării Legii 5G în actuala formă ar fi o creștere de circa 20% a prețurilor echipamentelor furnizate de alți producători, din cauza presiunii concurențiale scăzute, precum și o întârziere de implementare a rețelelor 5G de 14 luni, comparativ cu scenariul de bază. La nivel macroeconomic, aceste amânări se pot traduce într-un potențial mai mic de creștere a PIB.

”Avem o situație în care din în ce în ce mai multe companii ar fi excluse de pe piața din România și atunci când concurența scade, prețurile cresc”, a declarat Raul Mihu, partener în cadrul firmei de avocatură Dentons, cu ocazia unei conferințe de presă organizată de Huawei România. 

Pe de altă parte, activitatea operatorilor de rețea din România ar fi afectată de necesitatea înlocuirii forțate a tuturor echipamentelor lor actuale în doar 5 ani, atrăgând costuri de cca. 735 milioane de euro în CapEx (achiziționarea de echipamente noi) și Opex (înlocuirea de servicii). În plus, operatorii de telefonie mobilă români ar plăti suplimentar aproximativ 96 de milioane de euro pentru consumul crescut de energie al dispozitivelor agreate.

Operatorii de telefonie mobilă ar putea fi afectați, de asemenea, atât în ceea ce privește creșterea costurilor (dintre care cea mai importantă este creșterea prețului echipamentelor 5G RAN și schimbul de echipamente de rețea de bază), cât și scăderea veniturilor. Consecința pentru consumatorii români ar fi, cel mai probabil, creșterea costurilor pentru utilizarea serviciilor de telecomunicații.

 ”Excluderea unui producător pe baza originii, cu toate că oferă cele mai bune prețuri de pe piață, va duce la pierderi majore pe toate planurile”, a completat Mihu. 

 ”Operatorii mobili vor fi obligați să plătească mai mult pentru echipamente, dar vor avea și costuri adiționale rezultate din schimbarea echipamentelor de rețea deja folosite. Aceștia vor fi principalii doi factori care vor afecta piața în primă fază”, a declarat și Emil Konarzewski, partener în cadrul firmei de analiză financiară Audytel. 

Operatorii, nemulțumiți de Legea 5G

Asociația Operatorilor Mobili din România, Consiliul Economic și Social, dar și Ministerul Justiției au atras atenția asupra proiectului de Lege 5G pentru că nu stabilește criterii tehnice după care să fie aprobate sau respinse companiile care vor să participe la implementarea noilor rețele 5G. 

În luna octombrie a anului trecut, operatorii își arătau nemulțumirea față de forma proiectului de Lege 5G. Astfel, AOMR atrăgea atenția asupra faptului că ”proiectul de lege necesită o reevaluare structurală, cu integrarea măsurilor propuse în setul de instrumente UE 5G și adoptarea măsurilor legislative corespunzătoare”. Operatorii se tem de faptul că vor fi obligați să schimbe echipamente de rețea funcționale, în termen de 5 ani de la data unui eventual aviz negativ al CSAT, cu toate că echipamentele sunt deja în folosință și nu prezintă riscuri de securitate.