Proiectul legii 5G: Modificat, dar tot nu respectă recomandările UE și CES

Pe 12 martie, proiectul legii 5G a fost transmis de Ministerul Transportului și Infrastructurii pentru a fi reavizat de către Consiliul Economic și Social, asta după ce în octombrie 2020, CES a dat un aviz nefavorabil. 

Proiectul de lege 5G depus în martie fusese doar ușor modificat, principalele probleme care au dus la avizul negativ din octombrie regăsindu-se și în forma din martie 2021. Concluzia CES și în cazul versiunii noi a fost tot una negativă. 

Potrivit motivației CES, noul proiect de lege nu a luat în calcul nici recomandările inițiale ale Consiliului, nici pe cele ale Ministerului Justiției, nici cererile AOMR și nici structura cerută de UE pentru o astfel de lege. 

Una dintre principalele nemulțumiri ale CES, MJ și AOMR privind proiectul de lege 5G face referire la lipsa unor criterii tehnice clare după care să fie aprobate sau respinse companiile care vor să participe la implementarea noilor rețele 5G. 

Merită clarificat faptul că Ministerul Justiției a avizat proiectul de lege inițial, dar cu o observație importantă. Mai exact, se solicita o ”justificare temeinică a soluţiilor cuprinse în proiectul de lege, a criteriilor avute în vedere de iniţiatori pentru acordarea sau refuzarea de emitare a autorizării". Această observație nu a fost luată în calcul de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. 

În luna octombrie a anului trecut, operatorii își arătau și ei nemulțumirea față de forma proiectului de lege 5G. Astfel, AOMR atrăgea atenția asupra faptului că ”proiectul de lege necesită o reevaluare structurală, cu integrarea măsurilor propuse în setul de instrumente UE 5G și adoptarea măsurilor legislative corespunzătoare”.

La nivelul Uniunii Europene criteriile de securitate sunt clar adunate sub forma 5G Toolbox, un set de instrumente care cuprinde măsuri de atenuare pentru a răspunde riscurilor de securitate legate de introducerea tehnologiei 5G. Astfel, statele membre ale Uniunii Europene au identificat riscurile și vulnerabilitățile la nivel național și au publicat o evaluare comună a riscurilor la nivelul UE. Proiectul de lege 5G propus de oficialii români nu este construit în jurul acestor instrumente și recomandări ale UE și se bazează, în continuare, pe un set de criterii  extrase din memorandumul SUA-România pe tema companiei Huawei. 

Reprezentanții AOMR mai atrăgeau atenția și asupra faptului că un aviz negativ din partea CSAT ar avea implicații și asupra tehnologiilor de rețea deja implementate - proiectul de lege 5G creând obligația operatorilor de a elimina tehnologiile de la o companie neavizată de CSAT în termen de 5 ani.  ”Operatorii se așteaptă la costuri considerabile pentru care sunt necesare de obicei previziuni și strategii bugetare pentru a contracara efectele potențiale. Într-o astfel de situație, proiectul trebuie să stabilească, de asemenea, cine va fi responsabil pentru acoperirea pagubelor financiare cauzate operatorilor în cauză”,

CES a analizat cererea de aviz venită din partea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și a a venit cu o serie de observații. În urma votului din cadrul CES pe această temă, proiectul nu a strâns o majoritate necesară unui aviz favorabil. 

Astfel, un reprezentant al părții patronale a votat pentru avizarea favorabilă a proiectului. Alți doi reprezentanți au votat favorabil pentru avizare, dar cu observația că ar fi fost ”oportun ca proiectul să fi fost inițiat de Ministerul Cercetării, Inovației și Digitalizării, în sarcina căruia se află și problematica ce face obiectul acestui proiect de act normativ, fapt ce ar trebui precedat însă de adoptarea unei Hotărâri de Guvern prin care să se aprobe organizarea și funcționarea acestui minister”. 

Aici trebuie menționat că la data trimiterii notei, 12 martie 2021, (și chiar și în data de 12 aprilie 2021) ”telecomunicațiile” aparțineau (și încă aparțin) de MTI și că, deși HG 371 din 1 aprilie 2021 prevede transferul acestora la MCDI. 

Trei reprezentanți au votat pentru avizarea nefavorabilă a proiectului de lege 5G, din următoarele motive: 

• ”Întregul proiect de lege se concentrează pe identificarea producătorilor de echipamente eligibili, mai degrabă decât pe abordarea și identificarea riscurilor de securitate independente de producătorul de echipamente, abordare susținută la nivelul UE. Instrumentele UE cu privire la securitatea cibernetică a rețelelor 5G (n.red. - 5G Toolbox)  pun accentul pe măsurile tehnice ce ar trebui să fie reglementate și implementate pentru a atinge nivelul de securitate dorit”
• ”Impunerea unor măsuri necesare pentru a asigura securitatea rețelelor și a serviciilor trebuie să includă, pe lângă măsurile strategice, și o serie de măsuri tehnice relevante ce reprezintă un apanaj al autorităților naționale de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice.”
• ”Proiectul normativ nu reglementează calea de urmat și nu stabilește termene în cazul în care producătorul nu obține, în perioada menționată în proiect, răspunsul de la CSAT pentru cererea sa de autorizare, creând potențialul unor interpretări contradictorii. 

Alți trei reprezentanți ai părții patronale a CES s-au abținut de la vot. Reprezentanții părții sindicale au votat împotriva avizării proiectului de lege 5G, cu aceleași trei observații ca mai sus, iar reprezentanții asociațiilor și fundațiilor neguvernamentale ale societății civile au votat pentru avizarea favorabilă a proiectului de lege.

După cum menționam și la începutul articolului, modificările aduse de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii proiectului de lege 5G din octombrie și până în martie sunt minore și, în continuare, nu respectă recomandările UE, CES, ale Ministerului Justiției și ale operatorilor.

Articolul 3 aliniat 3: Decizia prim-ministrului acordată potrivit la Aliniat 2 se publica în Monitorul Oficial al României (adăugire nouă)

Articolul 4 aliniat 1: Solicitarea pentru obţinerea autorizării prevăzute la articolul 3 se depune la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, care se transmite de îndată la CSAT. (Schimbare a numelui Ministrului)

Articolul 7, aliniat 2: În situaţia retragerii autorizării potrivit aliniat 1, tehnologiile, echipamentele şi programele software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interest naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G pot fi utilizate pentru o perioadă de maxim 5 ani de la data retragerii autorizării. (adăugire nouă)

Articolul 8, aliniat 2: În cazul deciziilor adoptate potrivit prezentei Legi, nu sunt aplicabile prevederile Articolul 14 şi articolului 14 din Legea Nr. 554/2004 (Legea Contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, înlăturată în noua versiune).

Articolul 10, aliniat 1: Tehnologiile, echipamentele şi programele software utilizate în reţelele de comunicaţii electronice la data intrării în vigoare a prezenţei legi şi care contribuie la furnizarea de servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, ai căror producători nu deţin autorizare potrivit prevederilor prezenţei legi, pot fi utilizate pentru o perioadă de maxim 5 ani, ce se calculează de la data intrării în vigoare a prezenţei legi (adăugire nouă)

Articolul 13, lit b: utilizarea de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice, ulterior termenului prevăzut la articolul 7 aliniat 2 a tehnologiilor, echipamentelor şi programelor software în reţelele 5G puse la dispoziţie de către producători cărora le-a fost retrasă autorizarea stabilită în conformitate cu prevederile Articolului 3 (clauza nouă)

Articolul 13, lit c: utilizarea tehnologiilor, echipamentelor şi programelor software în reţelele de comunicaţii electronice după expirarea termenului de 5 ani calculat în conformitate cu prevederile articolului 10. (în precedentul draft aveam "cu nerespectarea articolului 10 aliniat 1, iar litera C era litera b)

Articolul 14, aliniat 3: Prin derogare de la dispozițiile articolului 8, aliniat 2, lit a) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2002, în cazul operatorului economic nou-infiintat sau a unui operator economic care nu a înregistrat o cifră de afaceri în anul anterior sancţionării, acesta este sancţionat cu amendă de la 10.000.000 la 50.000.000 lei (schimbare a conţinutului clauzei)

Articolul 15, aliniat 1: Contravenţiile prevăzute la articolul 13 se constată de către personalul de control din cadrul ANCOM (Vechiul draft includea şi menţiunea "prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii).

Articolul 15, aliniat 3: ANCOM dispune şi sancţiunea complementară a interzicerii imediate a utilizării în reţelele 5G a tehnologiilor, echipamentelor şi a programelor software fabricate de producători care nu sunt autorizaţi potrivit prevederilor articolului 3 (clauza nouă)

Articolul 16, aliniat 1: În măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, contravenţiilor prevăzute la articolul 13 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, cu excepţia art. 8 alin. (2), lit. (a), art.28, alin (1) şi 29 (schimbarea conţinutului clauzei)

Articolul 16, aliniat 2: Amenzilor prevăzute la articolul 14, alin. (1) şi (3) nu le sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale, cu modificările ulterioare (clauza nouă)

Articolul 17: Prevederile articolelor 9, 12-16 intra în vigoare la 30 de zile de la data publicării legii (în draftul precedent există şi menţiunea "în Monitorul Oficial al României, Partea I", înlăturat în noua versiune).

Obținerea avizului CES, care are un rol consultativ, este unul dintre ultimii pași necesari pentru aducerea proiectului de lege pe agenda Guvernului și adoptarea sa. Proiectul de lege urmează să intre ulterior în dezbaterea Parlamentului și să fie adoptat astfel încât licitația 5G să aibă loc în acest an, statul român țintind să încaseze cu această ocazie 2,5 miliarde lei.