Promisiunile pe care le faci și cele pe care nu le onorezi

Tot ce are mai de preț o persoană este cuvântul său. Iar un cuvânt încălcat de prea multe ori ajunge să nu valoreze mai mult decât pământul scorojit de dedesubtul lui.

Articolul acesta a apărut în secțiunea „Nota redacției” din newsletter-ul start-up.ro de marți, 5 aprilie. Puteți să vă abonați la newsletter aici.

Un vers dintr-o melodie pe care e posibil să o știi spune că ”Dragostea face lumea să se învârtă” (Deon Jackson - Love makes the world go round). Cred că, de fapt, încrederea stă la baza a tot ce a devenit societatea actuală - încrederea asumată și onorată, dar și încrederea încălcată. 

Ea stă la baza oricărui sentiment și e mai primitivă decât dragostea și ura. E la fel de bine întipărită în ADN-ul nostru precum frica, care ar putea fi tradusă prin lipsa încrederii - în mediu, într-o altă persoană, într-un animal cu colți mari și o grimasă agresivă. E un sentiment aproape ca o nevoie fiziologică - ne e foame să o dăm, sete să ne fie oferită, epuizantă când încercăm să o onorăm și să ne fie onorată. Și e ca o mică moarte atunci când realizăm că am pierdut-o definitiv - indiferent de care parte. În viețile noastre personale, sociale, profesionale - chiar și în viața interioară - încrederea e totul. 

Și atunci de ce nu îi dăm suficientă importanță și în business? Un leader care încalcă de prea multe ori încrederea celor care îl urmează va rămâne oamenii de bază - și nu doar fără cei cărora le-a încălcat direct încrederea, ci și fără cei care au observat tendința respectivei persoane de a nu-și ține promisiunile. O afacere care nu-și onorează comenzile sau plățile la timp își va pierde clienții sau furnizorii. Un parteneriat construit pe încredere și, ulterior, pe baza unui contract corect se poate destrăma când una sau alta dintre părți încearcă să introducă niște clauze abuzive. Un IMM creditat care nu-și onorează datoriile față de bancă va pierde pentru totdeauna încrederea sistemelor de finanțare. Lista poate continua. 

Problema mai mare cu încrederea - mai bine zis, cu lipsa ei - este că are obiceiul de a se răspândi ca un virus, ca un foc de vegetație, ca un zvon (și cu un zvon). Așa că ai grijă - cum o construiești, cum o întreții, cui o oferi și din partea cui o primești. Pentru că și încrederea în propria persoană se poate pierde odată cu cea pe care nu o mai găsești în ceilalți sau din partea lor. 



Citeste si