REVIEW Dying Light 2 - un joc distractiv, dar fără prea multă substanță

Dying Light 2 este un joc de acțiune first person cu elemente RPG și care are o lume deschisă, ce te invită la explorat, dar care este plină de pericole și aici nu vorbesc doar de zombies care împânzesc străzile și clădirile abandonate, ci și de oameni rău intenționați.

Acțiunea îl are în centru pe Aiden, ce are misiunea de a o găsi pe sora lui. Aiden și sora lui au făcut parte, împotriva voinței lor, dintr-un grup de copii pe care anumiți cercetători cu idei mai „răsărite” au făcut experimente. Iar asta se pare că le-a dat acestor copii anumite abilități pe care oamenii normali nu le au. De exemplu, Aiden este foarte rapid și agil și de aici și mișcările de parkour pe care le poate face cu atât de multă ușurință. Însă a ieșit și „ușor” traumatizat. Primește o informație că un tip ar știi unde e sora lui Mia.

Ajunge acolo, dar nu află prea multe, primește o cheie, este mușcat de un zombie și aproape spânzurat de niște oameni deoarece era pe cale să se transforme și el în zombie. Nu o face, apoi primește o brățară care-i indică momentul când este gata de transformare, iar pentru a nu o face trebuie să intre în lumina zilei sau într-o lumină UV. 

Mi-a plăcut asta pentru că introduce tensiune în poveste și în acțiunile tale. Noaptea ai un timp limitat de explorat înainte să ajungi la o lumină UV, iar dezvoltatorii au făcut bine și te stimulează să ieși noaptea la plimbat prin clădiri pentru că acolo găsești recompensele cele mari. Însă noaptea majoritatea zombiilor ies pe străzi, iar asta face deplasarea, pe stradă, mai dificilă. De aceea trebuie să sari de pe un acoperiș pe altul. Totuși, mai târziu în joc găsești atât de multe inhalatoare și ciuperci cu care să-ți prelungești imunitatea fără probleme până când ajungi la o lumină UV. Și, nu am înțeles de ce în timpul zilei unii zombie sunt la plimbare și nu ard în lumina soarelui, precum alții. Fie nu au explicat, fie mi-a trecut mie pe la ureche.

Revenind, Aiden vrea să afle unde e sora lui și trebuie să vorbească cu un alt individ dintr-o anumită parte a orașului, doar că acolo nu ajunge așa ușor și trebuie să rezolve un conflict mocnit dintre oamenii liber din Bazar și o grupare militarizată numită Peace Keepers. Apoi pentru foarte mult timp, uiți de misiunea ta principală și faci tot felul de favoruri pentru unii sau alții.  De fapt, cam toată povestea este acaparată de acest conflict și nu prea mai contează motivul pentru care ai ajuns acolo. Și poate nu ar fi fost o problemă asta dacă facțiunile și personajele pe care le-ai întâlni ar fi interesante sau ar avea povești bune de spus.

Da, deci nu o să cumperi jocul pentru personaje sau poveste, ci pentru parkour și lupte, iar aici Dying Light 2 se remarcă. Este foarte distractiv să sari de pe o clădire pe alta, să te ferești și să fugi de zombies, iar când situația o cere să lovești cu o machetă sau cu un ciocan în stânga și în dreapta. În dezvoltarea personajului poți investi puncte în health sau stamina, ceea ce deschide mai multe căi de dezvoltare a personajului pe luptă și parkour. Te poți duce într-o singură direcție sau poți combina. Eu am mers pe a doua variantă până când mi-am dat seama că parkour este mult prea fun și de multe ori nu este nevoie să mă lupt, ci că pot fugi, iar inamicii nu au cum să mă prindă, mai ales acei zombies lenți, iar după ce ai acces la un paraglider, care-ți permite să planezi dintr-un loc în altul zombies chiar nu prea mai reprezintă un pericol, iar dacă scoți asta din joc ce mai ai?

Un lucru care nu a fost pe gustul meu este chiar structura open world a jocului. Personal nu prea mai am chef și răbdare cu acest gen de jocuri unde mi se cere să eliberez nu știu câte locuri ca să beneficiez de anumite buff-uri sau să primesc recompense, nici să fac misiuni secundare doar pentru experiență. De aceea în acest joc am mers mai mult pe firul narativ principal și nu prea m-am abătut de la el. Trebuie să mai faci câte o misiune secundară din când în când pentru a nu rămâne în urmă prea mult cu nivelurile.

Am jucat Dying Light 2 pe PlayStation 5, dar și pe PC. Pot spune că am rămas dezamăgit de felul cum arată jocul pe o consolă de nouă generație. Poți alege să joci în modul rezoluție ce pune accent pe menținerea unei rezoluții 4K, pe modul performance pentru 60 de fps sau pe modul Quality care introduce elemente precum ray tracing. Modul resolution a fost ok, însă doar 30 de fps într-un astfel de joc, unde mișcare și dinamismul sunt primordiale, nu sunt suficiente. Modul performance aduce acea fluiditate necesară, însă imaginea pierde mult din claritate, anumite zone chiar par șterse și în ceață., iar modul quality nu-mi pare deloc quality, ci cumva cel mai urât mod dintre toate.

Pe de altă parte, pe PC situația stă ceva mai bine deoarece sistemul îmi permite să am setări grafice mari și un framerate bun, iar aici a ajutat și DLSS-ul de la Nvidia. Cu setări maxime și la rezoluție 3440 x 1440 de pixeli aveam în jur de 50-55 de fps, ceea ce nu este rău deloc, dar pentru că voiam să trec de borna de 60 de fps am aplicat DLSS Quality și a fost perfect. La nivel vizual, jocul este așa-și-așa. Pe de o parte, ai parte de niște cadre frumoase cu orașul și cu natura și scenele au o lumină caldă și plăcută, pe de altă parte am văzut multe obiecte de o calitate slabă, prost texturate și care nu arătau bine. În aceeași situație se află și sunetul: protagonistul Aiden sună bine și actorul care face voice actingu se descurcă în acest rol, la fel și Rosario Dawson în rolul lui Lawan, însă alții sună prost și nici vocea nu se potrivește personajului.

Mulți s-au plâns de buguri în acest joc. Eu nu prea am văzut, însă m-am lovit de un lucru semi-enervant. Faptul că la începutul fiecărei sesiuni de joc, Dying Light 2 se sacada și se bloca pentru 1-2 secunde. Se întâmpla asta de vreo 4-5 ore în primele 2 minute apoi se stabilizează și funcționează bine. 

Dying Light 2 nu este o capodoperă, dar este suficient de bun. E ca elevul acela care nu este de nouă sau de zece, dar nici de un cinci, ci poate de un șapte. Techland, creatorul jocului, a anunțat că a vândut 1 milion de copii doar pe PC și mă bucur pentru că este un studio mic și depinde de succesul unui astfel de joc. Dacă nu l-ai jucat încă, eu aș spune să-l cumperi dacă ce am povestit sună distractiv pentru tine sau poți să mai aștepți până prin vară când se va afla la reducere.