REVIEW Forza Horizon 6: aproape același joc de curse, dar mai frumos

Japonia era, de ani de zile, cel mai cerut loc unde să aibă loc acțiunea următorului joc de curse din seria Forza Horizon.  Când Playground Games a confirmat-o oficial la Tokyo Game Show 2025, reacția a fost de proporții. Japonia este personajul principal din Forza Horizon 6 și cei de la Playground Games au făcut o treabă bună. 

În Forza Horizon 4, ajungeai în Marea Britanie ca superstar al Festivalului. În Forza Horizon 5, succesul tău ca campion continua în Mexic. În Forza Horizon 6, însă, pornești ca turist în Japonia, cu visul de a te alătura Festivalului Horizon.

Este o schimbare de ton față de ultimele două titluri, care presupuneau că jucătorul e deja celebru. Revenirea la un începător îmi place mai mult și are și logică narativă, Japonia este un loc nou, iar a-l descoperi ca outsider funcționează mai bine decât a-l cuceri ca vedetă consacrată.

Prologul prezintă o introducere cinematică, cu condus prin tot felul de locuri frumoase, apoi trebuie să faci cât mai multe curse și provocări pentru a obține mai multe brățări care semnifică ascensiunea ta în această competiție. 

Seria nu a pretins niciodată că livrează poveste și nici Forza Horizon 6 nu schimbă asta, din păcate. Eu sunt casual gamer când vine vorba de jocuri de curse și mă plictisesc la un moment dat, iar o poveste mai interesantă m-ar fi ținut mai mult timp cu ochii în ecran. Dar nu este cazul aici. Însă măcar Japonia și istoria ei cu mașinile au fost introduse bine în poveste. 

Campania introduce întâlniri cu Legendele Festivalului Horizon, participarea la Touge Battles și povești autentice ancorate în cultura auto legendară a Japoniei. Touge-ul este stilul de curse pe drumuri de munte, specific culturii japoneze și este integrat ca mod de joc distinct, nu ca simplu decor. 

Jucătorii câștigă brățări completând curse și evenimente și deblochează mașini mai rapide pe parcurs. Atingerea brățării de aur oferă acces la Legend Island, o zonă specială cu provocări unice și curse exclusive. 

Nou în serie este posibilitatea de a personaliza fiecare garaj al proprietăților cumpărate și ai astfel spații pentru colecții. De asemenea, Playground introduce Estate, o bucată mare de teren inițial neamenajat, care îți oferă un canvas gol pentru a plasa clădiri, parcări, tronsoane de drum și orice altceva.

Harta este plină de curse, evenimente, lucruri de făcut. Poți trece de la o cursă la alta sau poți explora fiecare colțișor și drum. Există și un mod cinematic de autodrive în care ajungi dintr-un punct A în punct B. Partea de multiplayer nu am testat-o, doar cursele singleplayer împotriva AI-ului. Am început jocul pe nivelul de dificultate normal, apoi după ce am câștigat câteva curse m-a întrebat dacă vreau să trec above average, și aici am câștigat apoi am trecut la highly skilled și aici aveam dificultăți în a câștiga curse, iar în unele abia am terminat la jumătatea clasamentului.

Am jucat cu controller, dar și cu tastatura și reprezintă o experiență bună pentru un amator de curse ca mine. Ce mi-a plăcut este că mașinile se simt foarte diferit și asta face să nu te plictisești de joc prea repede. De asemenea, dacă vrei poți să intri prin setări să faci tuning la mașină dacă vrei și prin setările jocului pentru a face să se simtă mai puțin arcade dacă dorești, fără să te ducă la un simulator 100%.

Vizual, acesta este un joc excelent. Densitatea hărții, vremea în schimbare, condițiile de iluminare, modul în care spațiile urbane și rurale diferă în atmosferă și ritm, toate contribuie la un sentiment de loc mai puternic decât cel pe care Forza Horizon 5 l-a reușit.

Echipa a inclus fotografii time-lapse ale cerurilor japoneze reale, fotogrammetrie de copaci și geologie, scanări de drumuri și clădiri, și detalii aparent minore precum modul în care petalele de cireș căzute reacționează la mașinile care trec. Aceasta este diferența dintre un open world care arată japonez și unul care se simte japonez.

Sistemul de vreme dinamică reflectă schimbările sezoniere. Japonia este prezentată cu veri toride, ierni cu zăpadă și, desigur, sezonul iconic al sakura, săptămânile prețioase în care petalele de cireș acoperă drumurile. Fiecare sezon modifică nu doar vizualul, ci și comportamentul suprafeței de drum și, implicit, dinamica vehiculelor.

Tokyo City este de cinci ori mai mare decât Guanajuato din Forza Horizon 5, cu districte multiple, fiecare cu propria identitate vizuală distinctă, de la suburbii și străzile centrale iconice la docuri și zone industriale.

Există ceva mai mai mult trafic în oral, mai multă activitate în centrele urbane și o densitate vizuală mai mare față de FH5, dar în continuare mi se pare prea puțin. Însă pe de altă parte, dacă puneau prea multe mașini probabil devenea frustrant să aștepți la semafoare sau să stai în coloană. 

Sound design-ul mi-a plăcut și sunetele de motor și eșapament ies în evidență, la fel și scârțâitul roților și creează o atmosferă imersivă. Coloana sonoră include mai multă muzică decât orice titlu anterior, cu mulți artiști japonezi, probabil unul dintre cele mai diverse soundtrack-uri pe care le-am auzit într-un joc de curse. 

Merită Forza Horizon 6? E un joc de curse destul de fun, dar eu încă mai caut ceva la fel de distractiv și de plăcut ca seria Need for Speed de când eram mic. Îmi plăcea să câștig curse, să văd povestea aia, chiar dacă slabă, să schimb mașinile în garaj. Din păcate, încă nu am reușit să regăsesc experiența aia într-un joc de curse modern.  Dacă ți-au plăcut jocurile anterioare din serie, atunci Forza Horizon 6 nu o să te dezamăgească, dacă așteptai ceva diferit atunci nu e pentru tine. 

Jocul costă 70 de euro și e disponibil pe Steam/PC, dar și pe Xbox Game Pass Ultimate și PC Game Pass · Xbox Series X/S și PC