Review Watch Dogs Legion - concept unic de joc pe care trebuie să-l încerci

Ubisoft a introdus un concept de joc interesant cu Watch Dogs în 2014. A fost un joc care a venit cu unele elemente noi de gameplay și cu un subiect interesant, foarte apropiat de realitate sau de viitorul apropiat. Jocul a fost primit ok, dar nu a rupt gura târgului. Apoi a urmat Watch Dogs 2, doi ani mai târziu, iar seria a mers într-o direcție mai ludică și protagonistul s-a schimbat. Acesta a fost mai bine primit de public și de critici.

După mai mulți ani, Ubisoft vine cu Watch Dogs Legion, ce propune o premieră pe piața jocurilor video (dacă nu mă înșel este primul joc de gen), iar în acest titlu nu mai avem un anume individ protagonist, ci unul colectiv, gruparea de hackeri Dead-Sec, unde poți recruta pe cine dorești tu. Un pariu uriaș și riscant al Ubisoft, a ieșit? În mare parte aș spune că da. Înainte să intru în detalii, o să trec în revista povestea.

Acțiunea jocului are loc în Londra, într-un viitor apropiat, iar jucătorul intră în pielea unui agent Dead-Sec ce se află într-o misiune la Parlament. Acolo află că anumiți teroriști plănuiesc să pună bombe în clădirea Parlamentului, dar și în alte zone din Londra. Evenimentul nefericit are loc și Albion, o forță militară privată, preia controlul asupra orașului, iar clanul Kelly își extinde afacerile necurate pe fondul crizei din oraș. Apoi intervine jucătorul care poate alege un personaj ce este contactat de Sabine, un membru al Dead-Sec.

Mai departe, este treaba ta să afli cine este teroristul Zero-Day responsabil pentru atacuri, să oprești afacerile clanului Kelly și să vezi ce are de când să facă Nigel Cass cu Albion.

Povestea este una serioasă și interesantă cu câteva răsturnări de situație și una satisfăcătoare, per total. Problema mea cu povestea Watch Dogs Legion nu este la nivel narativ, care este unul destul de bun, ci la potrivire cu gameplay-ul. Jocul te lasă să joci cu ce personaj vrei, pe care-l poți îmbrăca cum dorești. Deci poți să apari în cut scene-uri în chiloți și cu o pălărie de bucătar dacă vrei. Ceea ce strică povestea. Bineînțeles, poți să nu o faci, dar am simțit nevoia să menționez asta.

Un alt element care mai știrbește din experiența poveștii este chiar acest element de play as anyone, deoarece fiecare personaj în parte are un voice track diferit, un anume look și am simțit că anumite personaje, pur și simplu, nu se potriveau în acel context.

Revenind, vei putea parcurge misiuni principale, dar și unele secundare pe care ți le dau companionii tăi și misiunile de recrutare. Cum este un joc open world, ai parte și de activități precum Darts, jonglerii cu mingea de fotbal etc.

În primul joc Watch Dogs s-a introdus ideea de profilarea personajelor din lumea virtuală. Puteai afla anumite detalii despre acele NPC-uri pe care altfel nu aveai cum să le știi, însă cam atât. Acum lucrurile s-au schimbat și acele informații chiar îți sunt utile la ceva pentru că te poți folosi de ele pentru a recruta orice personaj din lumea virtuală la tine în echipă. Astfel vezi ce calități au, ce skill-uri, dar și ce defecte. Astfel poți să-ți faci echipa cum dorești, în funcție de strategia ta.

Ideea Ubisoft este una radicală. Până acum jocurile aveau un protagonist sau poate doi și restul personajelor erau NPC-uri (non playable character), care aveau scopul să-ți livreze povestea sau să creeze lumea virtuală, atmosfera. Ubisoft întoarce lucrurile cu susul în jos și jocul îți permite să joci cu orice personaj pe care-l vezi pe străzile Londrei: acesta va avea un look aparte, un voice track distinct și caracteristicile proprii.

De ce este asta important? Pentru că îți dă o libertate nemaiîntâlnită până acum și experiența fiecărui gamer poate fi unică pentru el. Sigur, nu toate personajele vor avea calitățile sau skill-urile pe care le-ai dori, dar nu te oprește nimeni să recrutezi un bătrân, de exemplu.

Jocul îți indică o direcție a personajelor prin faptul că-ți arată cu verde anumiți indivizi care ar putea fi potriviți (hackeri, atleți sau indivizi ce se pricep cu arme de foc etc) și atunci când eliberezi un district de sub dominația Albion vei primi un nou coechipier bine calificat (un spion, un șofer priceput etc).

Recrutarea unor personaje este utilă pentru că-ți oferă acces la skill-uri unice (muncitorul de șantier are acces tot timpul la o dronă mare, spionul are un ceas ce blochează armele inamicilor, iar unele personaje îți oferă acces la anumite arme pe care altfel nu le-ai putea avea).  Totuși, unii au și defecte (unii sughiță, alții suferă de flatulență și nu sunt potriviți pentru misiunile stealth). Bătrânii sunt lenți și nici nu pot sări garduri sau nu se pot ascunde de focul inamic. Ideea pentru această mecanică de joc a apărut încă de la începutul dezvoltării și asta se vede pentru că este o funcție bine implementată și de succes, în cea mai mare parte.

Pe de o parte, ai libertate totală, pe de altă parte, cred că majoritatea jucătorilor se vor îndrepta către câteva arhetipuri care ușurează jocul (vezi spion, hacker etc). Diferitele misiuni din joc pot fi abordate în diferite moduri, în funcție de personajul pe care-l controlezi. Poți să intri să asasinezi tot sau să faci stealth cu hackerul etc. Totuși, există și elemente comune. Poți alege universalul gadget spider-bot, care este incredibil de util în multe situații, mai ales după ce îi faci upgrade-uri. Este atât de util încât l-am avut în arsenal cu fiecare personaj.

Ce se întâmplă dacă cineva „moare”? Ei bine, ajunge la spital sau în arest. Dacă ai în echipă un medic și/sau un avocat, recuperarea personajului va fi mai rapidă. Atlfel, acesta este indisponibil timp de vreo 60 de minute.

Ideea inițială era ca aceste personaje să moară definitiv, iar dacă ajungeai la 0 membri ai Dead-Sec atunci pierdeai jocul. Cei de la Ubisoft au spus că o astfel de formula ar fi prea dificila pentru unii jucători și au ales să facă opțional acest mod perma-death, ceea ce cred că este mișcarea inteligentă. Primul mod cred ca este potrivit pentru casual gamers, iar al doilea pentru cei care simt că jocul are nevoie de o miză mai mare.

După cum ziceam, acest sistem are avantajele, dar și dezavantajele sale. În primul rând, povestea nu mai poate fi despre un anumit personaj, ci acum personajul este unul colectiv, o grupare, iar asta face mai dificil pentru gamer să se atașeze de personaj și să-i trateze ca pe niște unelte.

În al doilea rând, este greu să creezi o experiență extraordinară și autentică cu fiecare personaj în parte. Unele animații ale unor personaje sunt ciudățele, pentru alții voice actingul este prost, iar inflexiunea vocii nu este chiar cum trebuie.

Un joc AAA reprezintă o muncă extraordinară și sute de oameni depun mult efort pentru ca personajele să arate și să sune bine. Având în vedere că oricine poate fi protagonistul, gândiți-vă cât de multă muncă a fost pentru Legion.

Bun, acum că am stabilit povestea și conceptul, ce poți face în Watch Dogs Legion? Cam orice. Jocul este un action open world third person similar cu seria GTA. Poți conduce mașini și motociclete, poți face haos pe străzi, ai hacking, împușcături, activități de pierdut timpul, poți personaliza personajul și așa mai departe.

Combatul melee este funcțional, dar cam atât. Totul se bazează pe contra atac, după ce te ferești. Iar instinctul inamicilor care te surprind în zone interzise nu este să te amenințe cu un pistol, ci să te ia la pumni și picioare. Ceea ce nu are niciun sens.

Misiunile sunt destul de variate și nu m-am plictisit de-a lungul celor aproape 25 de ore în care am terminat povestea principală (mai aveam de făcut mai multe misiuni secundare). În unele trebuie să te inflitrezi într-o clădire și să furi ceva de pe un PC, în altele să salvezi pe cineva și așa mai departe. Ce nu am primit din partea jocului și mi-aș fi dorit, anumite momente „set-piece” cu acțiune intensă, urmăriri etc, cum regăsim și în alte titluri similare ca Red Dead Redemption 2 sau GTA IV.

Abia misiunea finală am simțit-o ca un fiind ceva apropiat de ceea ce mă așteptam. În joc vei controla drone, roboței mici și vei avea parte și de câteva puzzle-uri interesante. Personajele le poți schimba oricând dorești, la fel și gadgeturile pe care le folosești cu ei, dar nu și când te afli în zone cu acces restricționat.

Apropo de asta, vei putea recruta inamici și de la facțiuni care urăsc Dead-Sec (Albion, Clan Kelly), însă va trebui să faci două misiuni extra ca să-i convingi. Din păcate, aceste 2 misiuni sunt tot timpul cam la fel (deși descrierea este altfel) și tot ce trebuie să faci este să te duci într-un punct și să hackuiești două personaje. Oportunitate ratată, zic eu.

De ce ai vrea astfel de personaje? Pentru că le vei putea folosi uniformele pentru a intra în zone cu acces restricționat. Bineînțeles, va trebui să ai grijă să nu te vadă cineva de aproape pentru că-și vor da seama că nu ai ce căuta acolo.

Din ce mi-am dat seama, nu există un număr maxim de personaje (eu am ajuns pe la vreo 15) și cred că sunt vreo duzină de arhetipuri de personaje, iar restul sunt combinații. Hackingul este în continuare o parte importantă și poți rezolva anumite misiuni fără să intri într-o clădire cu acces restricționat, folosindu-te de camerele de luat vederi din interior, de drone și de spider-bot. De exemplu, am avut o misiune cu care m-am distrat la maximum hackuind sistemele din casă și am eliminat inamicii unul după altul, apoi am intrat liniștit în casă.

Progresul în joc se măsoară și prin adunarea de puncte tech pe care le poți cheltui pentru a debloca arme non letale sau pe abilități de hacking mai potente.

Autovehiculele se mișcă bine, în general, unele fiind mai greu de controlat, altele mai bune și cu un apetit pentru viteză mai crescut. O funcție interesantă este autodrive, unde AI-ul mașinii te deplasează dintr-un loc în altul, cam ceea ce am văzut implementat în seria Assassin’s Creed, însă aici nu merge la fel de bine. În primul rând, mașina e lentă și se poticnește când de pietoni, când de alte mașini, dar poate fi utilă atunci când te duci la frigider să-ți iei un suc sau să-ți faci un sandviș.

Poți să traversezi Londra astfel sau ai travel points reprezentate de gurile de metrou (asta după ce le descoperi). Per total, deplasarea în joc mi se părut ok și nu am simțit niciodată că îmi pierd timpul inutil astfel.

Voice actingul este așa și așa pentru mine. Pe de o parte, este fascinant câte tipuri de accente au putut integra în joc (bineînțeles că români au accentul rusesc) și găsești unii care vorbesc engleza clasică britanică, la alții simți Scoția sau Irlanda. Pe de altă parte, se vede diferența dintre un personaj random și unul bine stabilit ca Neigel Cass, ce are parte de un voice acting excelent.

Am vizitat Londra de vreo două ori până acum și din amintirile mele, cred că Ubisoft a făcut o replică virtuală excelentă. Am recunoscut locuri, terase și străzi unde am fost fizic. Arată foarte bine și îmi place combinația de retro-future a Londrei cu celebrele structuri vechi ca Tower Bridge și altele noi. Pe PC am avut și opțiunea de a descărca texturi high-rez și la mine pe PC a arătat excelent, chiar dacă nu a funcționat optim la 60 FPS (despre asta puțin mai jos). Experința vizuală este îmbunătățită mult și de ray tracing și jocul arată excelent, mai ales că vorbim despre Londra, locul unde avem multe neoane, bălți și suprafețe ce pot beneficia de reflexii. Ai diferite setări și diferențele sunt acolo. Am jucat în ambele moduri și pot să zic că prefer modul cu ray tracingul activat.

La capitolul sunet o să mai menționez doar faptul că ai o mulțime de melodii pe care să le asculți în mașină, pentru toate preferințele. Pentru mine, muzica clasică a mers la fix în acest joc.

Eu am rulat jocul pe un sistem format dintr-un procesor Ryzen 5 1500x, 16 GB RAM și o placă video Nvidia RTX 2080 Ti (voi face un upgrade cât de curând) și am rulat jocul pe un monitor ultrawide la 3440 x 1440 pixeli. Cu toate setările grafice la maximum și cu ray tracing activat am înregistrat în jur de 20 FPS. Nu o experiență ideală. Apoi am activat DLSS-ul pe diferite trepte și nu am sesizat îmbunătățiri din păcate. Am schimbat și rezoluția și am mai umblat prin setări și lucrurile nu s-au îmbunătățit dramatic. Mai mult, pe cele mai mici setări și la rezoluție FHD tot nu am reușit să ating constant 60 fps. E și din vina procesorul, dar nici nu cred că jocul este prea bine optimizat.

Într-un final, am ajuns la o combinație de setări medium-high la rezoluție 3440 x 1440 pixeli și fără ray tracing cu 40-50 FPS, apoi cu ray tracing activat pe setări ultra scădeam până la 30 fps. Trebuie să menționez și unealta de benchmark care mi-a plăcut că îți indica în mod clar cât de mult impact are o anumită setări asupra sistemului și ce componentă este solicitată cel mai mult.

La nivel de funcționalitate și bugs nu am întâmpinat mari probleme. Am avut un singur crash și am văzut și câteva bug-uri minore cu haine sau cu oameni blocați prin mașini sau ziduri, dar nimic game breaking.

În cazul în care nu știai, la crearea acestui joc au participat și românii de la Ubisoft. Echipa de aici „a dezvoltat o parte din Londra, districtul Southwark, seria de activități open world (Bareknuckle boxing, Darts, Parcel Fox, Kick-up, Street Art), personaje și abilități pentru sistemul Play-as-Anyone, două moduri de joc pentru Watch Dogs Online și câteva alte sisteme de sub «capota jocului»”, potrivit declarației lui Lucian Istrate, Game Design Director Ubisoft București, pentru go4games.ro

Echipa de producție din România a realizat și o parte din conținutul post-lansare al jocului – inclusiv modul Player versus Player Spider-Bot Arena în care pot concura până la 4 jucători, acesta fiind disponibil din 3 decembrie. Astfel, hărțile, armele, abilitățile, dar și dronele folosite în confruntări au fost integral create pe plan local. Mai mult, la asigurarea calității jocului au contribuit peste 200 de specialiști ai studioului local. Ei au fost implicați atât în testarea integrală a funcționalității pe console, inclusiv cele din generația următoare, dar
și în dezvoltarea scripturilor de automatizare a testelor, menite să sporească productivitatea echipelor de QC.

Modul online se lansează pe 3 decembrie, iar apoi din 2021 vei primi personaje noi cu abilități noi, misiuni și un mod new game plus.

Acestea fiind zise, nu obișnuiesc să dau note la jocuri deoarece un astfel de sistem nu mi se pare drept, dar ce pot să spun este că Legion este un joc bun, un joc open world distractiv care va face deliciul celor care preferă jocuri ca GTA.

Watch Dogs Legion cred că este cel mai bun joc din serie, însă tot nu cred că a fost atins potențialul maxim. Cred că Ubisoft poate mai mult și al patrulea joc din serie s-ar putea apropia mai mult e pragul de înalt de al genului. Deocamdată avem un joc bun, ce oferă o tonă de conținut și care promite să țină fanii ocupați mai mult timp cu DLC-uri și conținut după lansare.

Jocul este disponibil pentru console și PC și poate fi achiziționat de la retaileri, dar și online.