Revoluția fiscală – impactul asupra mediului de afaceri românesc

În 2017, cadrul legislativ a fost modificat considerabil, fiind adoptate 1.388 acte normative (cu excepția ordinelor ministerelor), din care prin 11 acte normative, au fost modificate/completate 290 de articole din Codul fiscal, ceea ce a generat efecte multiple negative asupra IMM-urilor, spun reprezentații Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Unul dintre efectele negative resimțite de antreprenorii români este creșterea fiscalității (creşterea contribuţiilor la pensii și sănătate la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, pentru toți salariații, inclusiv pentru persoanele care au încheiate contracte de muncă cu timp parțial).

De asemenea, un alt efect negativ al acestei revoluții fiscale este creșterea birocrației pentru toți contribuabilii și toți angajatorii. Antreprenorii mai spun că e nevoie de un efort semnificativ de implementare a reformelor (modificarea tuturor contractelor individuale de muncă, înregistrare în REVISAL, negocieri colective), iar unul dintre efectele care ridică o grămadă de probleme IMM-urilor de la noi este creșterea cheltuielilor de personal.

”Modificarea cadrului legal are implicaţii multiple sociale și economice, CNIPMMR solicitând ca în 2018, pentru adoptarea unui act normativ să fie respectate principiile reglementării inteligente: un proces decizional deschis și transparent; evaluarea în mod sistematic a impactul legislaţiei asupra IMM-urilor, realizarea "testului IMM" şi aplicarea principiul "Gândiţi întâi la scară mică" nu numai în legislaţie, ci şi la procedurile administrative care afectează IMM-urile; o sarcină administrativă mai redusă, costuri mai mici și norme mai simple și mai ușor de înțeles; un cadru legal stabil, predictibil și rezonabil”, spun reprezentanții Consiliului.

De altfel, patronatul IMM-urilor a realizat între 07-16 februarie 2018 un sondaj sub forma unui chestionar aplicat pe site-ul www.cnipmmr.ro, pe portalul www.immromania.ro şi la nivelul membrilor CNIPMMR privind efecte creșterii salariului minim la 1.900 lei, trecerii contribuțiilor la salariat și creșterii contribuțiilor pentru salariații cu timp parțial.

Peste 1.750 de antreprenori au răspuns la acest sondaj (71,4 % microîntreprinderi, 13,4 % întreprinderi mici, 11,9% întreprinderi mijlocii şi 3,3% ONG-uri și alte forme juridice).

Astfel, întrebați dacă punerea în aplicare a creșterii începând cu 1 ianuarie 2018 a salariului minim pe economie de la 1.450 de lei la 1.900 de lei (creștere de 31,03%) a creat dificultăţi întreprinderii lor, 79,4% au răspuns pozitiv.

De asemenea, 81,4% din respondenți au afirmat că, creșterea salariului minim pe economie a avut efecte de creștere a cheltuielilor de personal și pentru alte categorii de salariați din întreprinderea lor decât cei angajați la salariul minim.

Grav este faptul că jumătate dintre respondenți au în plan disponibilizări. Dintre cei care au răspuns pozitiv, 91,3% au menționat că vor disponibiliza între 1 și 5 salariați,  6,1% între 5 și 10, doar 2,4% urmând a disponibiliza peste 10 salariați.

Vedeți mai jos răspunsurile antreprenorilor români și poziționarea lor față de măsurile revoluției fiscale.

Sondaj Revolutie Fiscala by Oana Cosman on Scribd