Românii și inteligența artificială: 58% dintre ei cred că antreprenorii locali pot construi afaceri globale cu AI

Românii privesc Inteligența artificială cu mai multă curiozitate decât teamă. Aceasta e concluzia principală a cercetării Impactum Insights, realizată pe un eșantion de 1.000 de adulți din România.Studiul „Inteligența artificială în România”, publicat în octombrie 2026, analizează utilizarea instrumentelor AI, percepția asupra impactului lor economic și social, pregătirea angajaților și poziția României în competiția tehnologică internațională.

 

• Inteligența artificială (AI) a ajuns să fie utilizată de 89% dintre adulții din România
• 61% îl folosesc săptămânal (în medie 13,5 zile pe lună)
• ChatGPT este lider detașat (56%), urmat la distanță de Meta AI și Google Gemini (ambele cu 36%)
• starea de spirit dominantă este curiozitatea, entuziasmul sau speranța (62%), în timp ce doar 27% exprimă scepticism sau frică
• deși 67% cred că AI va schimba fundamental modul în care trăim și muncim, doar 31% se simt pregătiți pentru aceste schimbări
• aproape jumătate dintre persoanele care lucrează și-ar dori cursuri de AI, dar nu au acces la ele
• 68% dintre români mizează pe modelul de colaborare om-AI („economia centaurului”), iar doar 4% se așteaptă ca jobul lor să dispară în următorii 5 ani
• 58% cred că antreprenorii români pot construi afaceri globale competitive cu ajutorul AI
• temerile majore sunt pierderea locurilor de muncă (32% mențiuni), lipsa controlului uman (28%) și înlocuirea creativității umane (27%). Totuși, doar 4% dintre persoanele care lucrează se așteaptă ca propriul loc de muncă să dispară în următorii cinci ani din cauza AI.
• când vine vorba de decizii financiare importante, încrederea în AI scade dramatic: 50% preferă în continuare un consultant uman

Românii sunt deschiși și curioși față de inteligența artificială, însă există un decalaj major între viteza mare de adopție și nivelul scăzut de pregătire sau sprijin organizațional pentru a integra această tehnologie în viețile lor profesionale. 

Inteligența artificială (AI) a ajuns să fie utilizată de 89% dintre adulții din România, însă numai 31% consideră că sunt pregătiți pentru schimbările pe care le aduce tehnologia. În același timp, aproape jumătate dintre persoanele care lucrează și-ar dori cursuri de AI, dar nu au acces la ele. 

Potrivit studiului, 61% dintre respondenți folosesc instrumente AI cel puțin o dată pe săptămână, iar 20% le utilizează zilnic. Frecvența medie de utilizare în rândul celor care au adoptat tehnologia este estimată la 13,5 zile pe lună.

ChatGPT conduce clasamentul instrumentelor folosite, fiind menționat de 56% dintre respondenți. Urmează Meta AI și Google Gemini, fiecare cu 36%, instrumentele de traducere precum DeepL, cu 35%, și asistenții vocali, cu 22%. Claude a fost utilizat de 10% dintre respondenți, iar Microsoft Copilot de 9%.

Deși utilizarea este extinsă, nivelul de pregătire declarat rămâne redus. Doar 31% dintre respondenți se consideră pregătiți pentru transformările produse de AI, procentul urcând la 45% în rândul angajaților de birou și la 53% în cazul persoanelor cu roluri de decizie.

Diferențele sunt vizibile și între generații. În grupa de vârstă 18–34 de ani, 33% folosesc AI zilnic și 48% se consideră pregătiți. În rândul persoanelor de peste 55 de ani, procentele scad la 13%, respectiv 21%.

Una dintre principalele probleme identificate este accesul la educație. Aproape jumătate dintre persoanele care lucrează, 49%, declară că și-ar dori cursuri de inteligență artificială, dar nu au acces la ele. Numai 5% dintre respondenți spun că primesc informații despre AI prin programe de formare la locul de muncă.

Dintre respondenții care lucrează, 24% utilizează instrumente AI pe cont propriu, fără ca acestea să fie integrate oficial în activitatea companiei. În alte 21% dintre cazuri, AI este încă doar un subiect de discuție, iar 15% raportează testarea tehnologiei, cu rezultate mixte.

Numai 13% spun că AI este folosit intens și cu rezultate utile la locul lor de muncă. În cazul persoanelor cu roluri de decizie, acest procent ajunge la 24%. Raportul identifică astfel un decalaj între disponibilitatea angajaților de a folosi tehnologia și capacitatea organizațiilor de a o integra în procesele de lucru.

Studiul arată că 67% dintre respondenți consideră că inteligența artificială va schimba fundamental modul în care oamenii trăiesc și muncesc. În același timp, 68% cred că viitorul muncii va presupune colaborarea dintre oameni și AI, nu înlocuirea completă a angajaților.

Doar 4% dintre persoanele care lucrează se așteaptă ca propriul loc de muncă să dispară în următorii cinci ani din cauza AI. Cu toate acestea, pierderea locurilor de muncă este cea mai frecvent menționată îngrijorare, indicată de 32% dintre participanți. Urmează lipsa controlului uman asupra inteligenței artificiale, cu 28%, izolarea socială, cu 27%, și înlocuirea creativității umane, cu 26%.

Din perspectiva emoțiilor, curiozitatea este dominantă, fiind menționată de 40% dintre respondenți. Alte 15% dintre persoane asociază AI cu speranța, iar 7% cu entuziasmul. În total, 62% exprimă emoții pozitive, comparativ cu 27% care manifestă scepticism, neliniște sau frică.

Familiaritatea cu tehnologia influențează și percepția asupra riscurilor. Dintre persoanele care folosesc AI zilnic, 80% au emoții pozitive și 55% se consideră pregătite pentru schimbările aduse de tehnologie. În rândul celor care nu utilizează deloc AI, procentele sunt de 28%, respectiv 6%.

Un alt rezultat al cercetării privește potențialul României în dezvoltarea afacerilor bazate pe inteligență artificială.

Potrivit studiului, 58% dintre respondenți cred că antreprenorii români pot construi companii competitive la nivel global folosind AI. Procentul ajunge la 66% în rândul persoanelor cu roluri de decizie, în timp ce doar 9% dintre respondenți nu sunt de acord cu această perspectivă.

În același timp, 38% consideră că România este în urmă în competiția globală pentru AI, 36% cred că țara nu este nici avantajată, nici în urmă, iar 18% văd România într-o poziție favorabilă.

Educația este indicată de 36% dintre respondenți drept unul dintre principalii factori care influențează poziția României în domeniul AI. Urmează infrastructura digitală, cu 29%, corupția, cu 26%, plecarea specialiștilor din țară, cu 24%, și disponibilitatea talentului IT, cu 23%.


Cercetarea evidențiază și diferențele dintre publicul larg și persoanele cu responsabilități de conducere. În rândul decidenților, 51% plătesc abonamente pentru instrumente AI, față de 17% la nivelul întregului eșantion. Totodată, 57% dintre decidenți au auzit de AI Act, comparativ cu 34% dintre toți respondenții.

În privința impactului pe termen lung, opiniile rămân împărțite. Întrebați dacă accelerarea AI va conduce la o perioadă de abundență sau la un posibil colaps, 31% susțin prima perspectivă, 28% pe cea de-a doua, iar 41% sunt nehotărâți.

Raportul complet poate fi consultat pe site-ul Impactum Insights.