Slujbe în dauna slujbelor. Cercetarea la lumina candelei

Conform ultimei rectificări bugetare anunțate de Guvernul României, Ministerul Cercetării primește cu 122 de milioane de lei mai puțin (26 de milioane de euro). Catedrala Neamului primește 115,5 milioane de lei. Argumentul? Ce frumos ar fi să avem slujbe în noiembrie. Ce nu vom avea însă vor fi slujbe în cercetare. Atitudinea Guvernului aruncă un nor de umbră asupra oricărei șanse a proprietății intelectuale în România, a transferului tehnologic și a evoluției.

Să luăm un caz celebru - Israelul. În 1992 Israelul nu avea niciun fond de investiții, avea proiecte de cercetare, dar nu avea marketing, avea puține companii listate la bursă și niciun pic de implicare și investiții internaționale. În 2002, Israelul ajunsese la 60 de fonduri de investiții, 10 miliarde de dolari primite de investitori de risc, achiziții și exit-uri de 17 miliarde de dolari și era națiunea numărul 2 la Nasdaq. Cum s-a întâmplat asta?

Despre rectificarea bugetară citești aici. 

Acțiunea de bază, deși procesul e mult mai complex, a fost grupul Yozma (documentul la capătul articolului). Adică un plan guvernamental de a crește ecosistemul de startup-uri. S-a început prin 100 de milioane de dolari de la Guvern, împărțiți în 10 fonduri de investiții în parteneriat public-privat. Guvernul prelua o poziție minoritară în aceste fonduri conduse de către privați. În 5 ani, orice partener din fondurile Yozma putea să răscumpere partea guvernamentală. 8 din 10 fonduri au ajuns în totalitate private. În aceste fonduri, guvernul israelian a atras companii uriașe din străinătate.

Evident, acesta a fost primul pas. Israelul a creat numeroase instrumente prin care să susțină startup-urile la început de drum, afacerile mici, să pună la punct incubatoare de afaceri administrate privat, să ofere beneficii fiscale celor care fac inovație și să aibă un organ de transfer tehnologic, numit Chief Scientist Officer. Cercetătorul-Șef al Israelului. Scopul organului din urmă era să urmărească ecosistemul, să vadă ce se întâmplă în privat, ce bani sunt la stat și ce se întâmplă în universități. Nu mai trebuie să zic că majoritatea programelor au fost un succes. 

Când am fost în Israel, într-o vizită la Universitatea Tehnică din Haifa, Technion, unde a studiat și Einstein, și de unde au ieșit câteva premii Nobel, m-a uimit un lucru. În campusul de pe dealul ce străjuiește Haifa erau numeroase mici clădiri unde se aflau sediile a 2-3 startup-uri care puneau în practică cercetări din universitate. Ele erau concectate la investitori, iar nimic nu era lăsat la voia întâmplării. 

Acum să ne întoarcem în România. Aici slujbele bisericești din noiembrie sunt mai importante decât slujbele cercetătorilor români. Ne îmbătăm cu succesul IT-iștilor români, fără să ne dăm seama că majoritatea dintre ei sunt tipi sau tipe care au studiat, dar sunt executanți sau, cel mult, directori în companiile altora. Pentru că e greu să lansezi de unul singur ceva, într-o țară care a crescut prin outsourcing, adică să muncească pentru proiectele altora. Outsourcing-ul în IT este, la un alt nivel, ca zugrăveala. La final blocul nu e al tău, chiar dacă tu l-ai ridicat.

Cercetarea, și așa haotică și fără sens, nu e un proiect al PSD, pare-se. Pentru că e mai important să dai bani la biserici, să ai planuri pe termen scurt care să atragă votanți și oameni simpli. Nu e vina lor că sunt impresionați de astfel de manevre. Dar dacă s-ar întâlni astăzi cu câțiva oameni care încearcă să faci lucruri în România, ce le-ar spune ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici? 

Ce le-ați spune, domnule Teodorovici, oamenilor de la Symme3D din Timișoara, care produc o imprimantă 3D folosită de Renault și pe care au adaptat-o ca să producă celule stem? Oamenii ăștia creează viață artificială în laboratoarele lor.

Ce le-ați spune, oare, celor de la UiPath, o companie pornită în România acum mai bine de 10 ani, care a primit peste 180 de milioane de dolari investiție și care automatizează procese și face ca economia să se miște mai rapid?

Ce le-ați spune, domnule ministru, tinerilor de la TypingDNA, care construiesc un produs ce poate să elimine parolele să și să crească apărarea în fața atacurilor cibernetice, prin transformarea stilului de scriitură la tastatură în semnătură personală? 

Ce i-ați zice lui Alex Lăpușan, fondator al Zitec, o companie care are sedii în București și Brașov, are deja peste 150 de angajați, care a început construind pentru alții, dar acum dezvoltă proiecte IT proprii? 

Oare ce le-ați spune?

Poate..."Du-te și pupă ce ai pupat toată viața și tu și ai tăi ! Succes !"? sau poate "Iar începi măi fripturistule? Dacă vrei să mai scrii pe această pagină lasă deoparte jignirile!"

În fața tinerilor cu ani de studii și mânecile ridicate, nu în fața prelaților cu haine de aur, ce le-ați mai spune? Că atât s-a putut?

Yozma Presentation by Vlad Andriescu on Scribd



Citeste si