Tehnologia ca artă: 3 instalații artistice care te pun pe gânduri

RADAR este un festival care combină arta, tehnologia și natura. Cu artiști din 10 țări, instalațiile festivalului combină elemente de inteligență artificială, realitate virtuală sau chiar experiențe senzoriale interactive. Practic, o demonstrație că tehnologia nu este doar un business, ci poate să fie artă. 

Tema celei de a V-a ediții a fost ”Future Nature” și a invitat publicul să fie parte din lucrările expozante și să contempleze viitorul naturii și dinamica dintre dezvoltarea rapidă a tehnologiei și impactul asupra mediului înconjurător sau al vieților noastre.

Am avut ocazia să vizitez festivalul și să petrec câteva ore înconjurată de artă neconvențională, iar astăzi vă arăt trei dintre lucrările care mi-au atras atenția. 

Instalația IN/BALANCE, realizată de românca Alina Rizescu, este compusă în jurul a 3 elemente: aer, apă și lumină. În fața a trei panouri se află un balansoar cu o sferă de metal. În funcție de abilitatea ta de a menține sfera în mijloc, panourile ilustrează diverse peisaje din natură: în echilibru perfect, panourile arată un lac curat și iarbă verde surprinse în miez de zi. Împinsă în partea stângă, sfera ne arată un peisaj deșertic, cu nuanțe furioase de roșu, iar în partea dreaptă vedem un peisaj arctic, rece.

Miss Beautiful against Capitalism este o instalație interactivă de Lorena Cocora care dezbate teme despre capitalism, dependența de mediul digital și supraconsumului sub forma unui joc video. După ce introduci o parolă, ecranul principal se aprinde, iar Miss Beautiful te salută și îți pune o serie de întrebări cu 3 variante de răspuns. O poți ajuta să acceseze lumea internetului în încercarea de a schimba ceva, sau poți alege să rămâi ignorant la problemele ei și să pleci.

Dacă te-ai întrebat vreodată ce ar spune inteligența artificială despre tine, instalația făcută de Daniela Nedovescu și Octavian Mot te poate judeca fără pic de rușine. 

Pășești în ceea ce Daniela Nedovescu a descris ca „the confessional”, un spațiu unde te așezi în fața unui ecran și zâmbești sau te încrunți după bunul plac. O cameră te analizează și, după ce îți atribuie un nume secret, începe să spună observații sau impresii despre tine. Când am încercat, mi s-a spus că sunt „o fire artistică, proaspăt ieșită dintr-un film existențial pentru adolescenți” și că „gânditorii profunzi ajung să se izoleze”. 

După câteva remarci, pe ecran o să apară o poză generată pe baza ta, care mai apoi o să fie proiectată pe un perete alături de numele care ți-a fost atribuit la început, în diferite scenarii generate de AI-ul folosit.

„Întotdeauna am fost interesați de comportamentul uman și de cum reacționează oamenii când sunt puși în fața anumitor situații. Am fost introduși în domeniul neuroștiinței și am vrut să aflăm nu numai cum ne judecăm noi între noi, dar și ce poate spune tehnologia despre noi și cum reacționăm la criticile cuiva care nu este uman,” mai spune Daniela.

Pe lângă acestea, trebuie să menționăm instalațiile cu lumini care dansau pe ritmuri muzicale care îți luau ochii, panoul cu senzori care se aprindeau în culorile curcubeului la atingere și, ca o mențiune onorabilă, instalația „Dog God” de Maria Năstase, care vorbea de relația dintre om și companionul fidel și cum poate fi venerat.

Overall, festivalul a fost un moment bun de respiro, care să ne arate că arta creată cu AI și alte tehnologii nu este un subiect atât de înfricoșător pentru artiști și că, cu puțină imaginație umană, putem să le contopim în ceva deosebit. Noi am mai scris despre RADAR și femeile din spatele festivalului, aici.