Activități de weekend: The Outer Worlds, jocul Fallout pe care-l meritam

Am început acest articol cu o comparație cu Fallout pentru că nu ai cum să vorbești despre Outer Worlds fără să menționezi legendara franciză din industria jocurilor. Asemănările au fost evidente încă de la primul trailer cu noul titlu al Obsidian. Dar asta nu înseamnă că Outer Worlds este o copie după Fallout, ci aș zice că ambele au aceeași sursă de inspirație.

Acțiunea jocului are loc într-un viitor alernativ unde William McKinley, președintele SUA nu a fost assasinat de către Leon Czolgosz. Drept urmare, Theodore Roosevelt nu l-a urmat la conducerea țării și astfel corporațiile au început să domine societatea americană. Ajungem în viitor și corporațiile au devenit megacorporații și au început să colonizeze planetele din sistemul solar.

Protagonistul se află într-o navă spațială care se rătăcește la marginea galaxiei, iar acesta este trezit din hibernare de un om de știință care îi spune că trebui să-l ajute să distrugă board-ul corporațiilor care sunt stăpâni pe planete și să-l ajute să-i elibereze din hibernare și pe ceilalți pasageri de pe navă.

De aici începe întreaga aventură colorată din lumea The Outer Worlds.

The Outer Worlds este un science fiction cu accente de retro care pare o combinație de Fallout și Bioshock. De data aceasta, acțiunea nu are loc într-o lume post apocaliptică, dar felul în care corporațiile au populat planetele aduc aminte de clădirile prăfuite post apocaliptice.

Atmosfera retro este indusă de panourile publicitare, de armurile și armele retro steampunk. Jocul arată foarte bine și lumea este foarte colorată. Designerii și-au lăsat creativitatea liberă și au pictat peisaje care mai de care mai nebunești.

Am testat jocul pe PS4 și funcționează foarte bine, nu am întâlnit bug-uri și am avut parte de o experiență de gaming excelentă.

De asemenea, jocul arată excelent pe un monitor wide și rulează foarte bine pe un sistem AMD cu un procesor Ryzen 3800x cu opt nuclee și 16 fire de execuție ce rulează la o frecvență de bază de 3,9 GHZ și o placă video Radeon RX 5700 cu 8 GB memorie virtuală, iar sistemul este ajutat de 16 GB RAM.

Totul funcționează bine, jocul nu se agață și rulează constant la 60 de FPS-uri pe setări grafice ultra la rezoluție 2560x1080 pixeli (mai scădea la 50 și atingea un maxium de 70). Am rulat jocul și la o rezoluție Full HD și în acest caz, numărul constant de FPS-uri a stat pe la 80, dar a ajuns și la 100 în spații închise.

Cum spuneam, jocul este un RPG, iar asta înseamnă că ai posibilitatea să-ți alegi un personaj și să-l faci după gustul tău (atât ca înfățișare, cât și ca abilități). Drept urmare, poți să joci cum vrei: specialist în arme, în lupta de aproape sau în arta de a te furișa. Poți să abordezi situația cum vrei. Eu am ales să intru în lupte cu armele pregătite și a fost foarte distractiv. Armele sunt diverse și ai clasicele pistol sau mitralieră, dar ajungi și la altele mai ciudate care sunt neașteptat de fun de folosit.

Acțiunea se desfășoară în timp real, dar poți încetini scurgerea timpului ca să plasezi niște lovituri în zonele sensibile.

The Outer Worlds are și un sistem de companioni și poți merge în aventuri alături de alte două personaje cu abilități diferite și care-ți pot servi nevoi diferite. Poți avea în grup un individ care e mai bun la lupta corp la corp și care poate atrage atenția inamicilor, în timp ce tu așterni o ploaie de gloanțe peste ei.

Ceea ce mi-a plăcut în mod special la companioni este faptul că fiecare are o personalitate aparte și o poveste interesante. Se simt ca niște persoane reale, nu ca niște obiecte pe care le folosești în joc.

Jocul introduce și un sistem de defecte, însă, spre deosebire de realitate, ești întrebat dacă accepți un anumit defect, iar în schimb primești un perk. De exemplu, eu am fost întrebat dacă accept un defect care-mi afecta abilitatea de a mă lupta cu niște creaturi, în schimb puteam să-mi aleg un perk (mai multă viață, să am șanse de crit mai mari și așa mai departe).

Un alt lucru pe care l-am apreciat la acest joc este umorul care răsare în dialoguri, situații și misiuni. Iar asta se întâmplă chiar de la începutul jocului până la sfârșit. Primul personaj pe care-l întâlnești este un soldat rănit care înainte de a-mi zice orice altceva îmi dă un slogan corporatist. Sau într-un oraș în care ajungi te anunță că se întrerupe programul obișnuit de reclame pentru o știre de interes.

Sistemul de luptă este dinamic și antrenant și nu poți să abuzezi de încetinirea timpului, însă aș menționa că sistemul de dificultate normal este cam ușor. După ce ajungi pe la level 10 deja poți să învingi destul de ușor cam orice inamic. Există și un mod de dificultate numit Supernova unde trebuie să mănânci, să bei și să dormi ca să supraviețuiești, companionii pot muri, poți folosi fast travel doar către nava ta, iar acceptarea defectelor este obligatorie.

Per total, The Outer Worlds este un RPG first person în care alegerile tale contează și influențează povestea, unde ai o tonă de misiuni, un sistem de navigare intuitiv, personaje cu umor și un joc unde te poți distra chiar dacă ai numai 30 de minute pe zi pentru asta.