Toomas Ilves, fostul președinte al E-stoniei: digitalizarea este o chestiune de voință politică și legislație, nu de tehnologie

Estonia este astăzi un studiu de caz al avantajelor dar și provocărilor pe care le aduce transformarea digitală la nivelul unei întregi comunități, iar cetățenia electronică estoniană este una oferită la nivel global.

Președintele care a revoluționat Estonia digitală, Toomas Ilves, a fost prezent la București, în cadrul Microsoft Summit 2017, și a povestit despre pașii făcuți de țara sa pentru a duce birocrația la un nivel minim.

”Știm despre eforturile de digitalizare în mediul privat, însă eu vreau să vă vorbesc despre digitalizarea în mediul public. Am petrecut ultimii 23 de ani încercând să digitalizez Estonia”, a spus Ilves pe scena Microsoft Summit.

 Atâta timp cât toți avem acces la internet și la oportunitățile pe care le oferă, suntem egali

Prezență fizică, doar în 3 cazuri

De exemplu, Ilves a povestit că în Estonia, cetățenii (care au, oricum, toți identități digitale) trebuie să fie prezenți pentru semnarea unor acte doar în 3 circumstanțe: la căsătorie, la vânzarea unui bun imobil sau la divorț.

”Nici în acele momente nu trebuie să meargă la instituții de stat. Pot merge la un notar”, a precizat fostul președinte al Estoniei.

Toomas Ilves a studiat în Statele Unite și a fost pasionat dintotdeauna de domeniul IT (în școală a făcut cursuri de programare, la fel și în facultate). Poate de aceea a găsit oportunitatea de a revoluționa țara, al cărei președinte a și fost, în această zonă. Totul a început la începutul anilor ’90 (mai exact, 1992), după ce a descoperit Mosaic, primul browser disponibil pentru afișarea pginilor web (și primul browser grafic pentru Microsoft Windows).

”Acela a fost momentul în care mi-am dat seama că între noi și restul țărilor de pe glob nu există nicio diferență. Atâta timp cât toți avem acces la internet și la oportunitățile pe care le oferă, suntem egali”, a spus Toomas Ilves.

Internet în școli și cursuri de programare

Această epifanie venea pe fondul nemulțumirii care apăsa țara la acel moment, după ieșirea de sub regimul comunist. ”Mi-am dat seama că, la începutul anilor ‘90 situația părea destul de disperată. Că ne va lua foarte mulți ani să încercăm să recuperăm tot ceea ce se pierduse în anii cât am stat sub comunism și să-i prindem pe ceilalți din urmă”, a adăugat Toomas Ilves. Mai ales că, între 1938 și 1991, PIB-ul pe cap de locuitor al Filandei, vecinii și ”verii” Estoniei, ajunsese de la același nivel, la un nivel de 13 ori mai mare.

”Văzând că vecinii noștri sunt ceva mai bogați decât eram noi, ne-am pus problema ce am avea de făcut ca să-i prindem din urmă”, a afirmat Ilves.

Treptat, oamenii au început să se obișnuiască cu ideea de a folosi calculatoare

Una dintre primele decizii ale statului estonian, și baza digitalizării societății, a fost introducerea internetului și dotarea cu săli de calculatoare a tuturor școlilor din țară, copiii având posibilitatea să învețe programare. Se întâmpla prin 1995-1996, iar la acele săli de calculatoare avea acces întreaga lume care dorea să învețe competențe digitale. Astfel, trei ani mai târziu, fiecare școală din Estonia avea acces la internet.

”Aveam semne peste tot, prin orașe sau sate, de genul <200 de metri până la cel mai apropiat punct de internet>. Treptat, oamenii au început să se obișnuiască cu ideea de a folosi calculatoare”, a mai povestit Toomas Ilves la Microsoft Summit 2017.

Internet banking încă de acum 20 de ani

Un nou pas spre digitalizare a fost făcut de parteneriatul cu băncile prezente în țară, care au venit cu ideea de a face un program prin care să învețe oamenii să folosească un calculator și să facă tranzacții online. ”Băncile și-au dat seama că nu mai vor să aibă un sediu tradițional în orice sătuc și că ne pot ajuta, ca guvern, să ducem mai departe revoluția digitală. Programul lansat de ei se adresa mai mult persoanelor din zone rurale, oameni în vârstă. Oricum aveam peste tot școli dotate cu calculatoare. Era foarte ușor să facă acest lucru”, a explicat fostul președinte estonian.

Însă revoluția digitală s-a realizat cu adevărat spre începutul anilor 2000, odată ce guvernul estonian a luat hotărârea introducerii carților de identitate cu chip, care le permiteau cetățenilor să aibă și drept de semnătură digitală. Astfel, în 2005 Estonia organiza pentru prima dată alegeri la care cetățenii au putut să-și declare opțiunea de vot în mediul online.

Acum, termenul de birocrație este aproape inexistent, iar sistemul de e-guvernare le permite cetățenilor Estoniei să-și plătească taxele, de exemplu, în doar câteva minute, sau să înființeze companii în cel mult un sfert de oră. ”Dacă ai o semnătură digitală legală poți semna mult mai ușor documente și nu mai trebuie să fii prezent la tot felul de cozi. Totul se poate face, fie că interacționezi cu instituții ale statului sau companii private, prin intermediul identității digitale”, a mai spus Ilves.

Fără curse cu foi între instituțiile statului

De exemplu, la nașterea unui copil, spitalul trimite în mod automat informațiile la Evidența Populației, iar de acolo sunt trimise mai departe în sistemul de sănătate, la un medic pediatru. Iar totul se realizează online, fără ca unul dintre părinți să alerge cu hârtii între diferite insituții pentru a înregistra nașterea.  

Avem regula de o singură dată: instituțiile nu au dreptul să te mai întrebe informații pe care le au deja în sistem

În plus, în Estonia prescrierea unei rețete se realizează tot online (există și posibilitatea ca mediul să îți prelungească rețeta cu un simplu mail): când mergi la farmacie pentru a-ți cumpăra medicamentele, introduci cardul iar farmacistul vede în sistem ceea ce ți-a prescris medicul.

Totul este posibil pentru că statul estonian strânge constant informații despre cetățenii săi, iar bazele de date ale instituțiilor, chiar dacă funcționează separat, pot comunica în caz de nevoie. Astfel, cetățenii nu trebuie să completeze aceleași informații de fiecare date.

”Avem regula de o singură dată: instituțiile nu au dreptul să te mai întrebe informații pe care le au deja în sistem, de exemplu, adresă, număr de telefon, câți copii ai. Prin acest sistem, toate operațiunile se fac o singură dată. Acest lucru este posibil prin arhitectura sistemului și prin faptul că ai o puternică identitate digitală”, a declarat Toomas Ilves, precizând faptul că un guvern nu va fi motivat niciodată să introducă un astfel de sistem și să reducă birocrația dacă va fi convins că va fi folosit doar de o mică parte a populației, acei așa numiți early-adopters. De aceea, introducerea documentelor de identitate cu chip a fost obligatorie, o chestiune adoptată la nivel de stat.

E-guvernare și în afara granițelor

Pe viitor, guvernanții din Estonia își doresc extinderea sistemului de e-guvernare și în afara granițelor statului. Deja lucrează la implementarea sistemului de rețete medicale cu vecinii din Finlanda, iar Ilves spuns că o parte din măsurile acestui sistem de e-guvernare și-au găsit loc în Republica Moldova.

Între timp, estonienii au lucrat la securizarea suplimentară a informațiilor digitale (pe lângă faptul că pot fi accesate cu autentificare în doi pași) și și-au trecut totul pe blockchain: în cazul în care sistemul este spart, hackerii pot lua doar un singur set de informații, despre un singur individ. ”Am fost primii care am făcut acest lucru”, spune Ilves. Au creat și ambasade digitale, prin care își țin informațiile pe servere securizate din alte țări.  

În fiecare pas al digitalizării, adoptarea sa nu este o chestiune de tehnologie, este o chestiune de voință, de acord politic, de legislație

Și la fel de important, din 2014 au creat un sistem de cetățenie virtuală (e-residency) prin care orice persoană din lume poate deveni cetățean estonian și poate deschide un business în această țară. Cu ajutorul cetățeniei virtuale se pot semna documente în format digital, se pot autentifica documentele semnate, se poate deschide o companie într-o singură zi și să declari taxele online. Peste 20.000 de oameni din 138 de țări au aplicat în cadrul acestui program de e-residency.

”În fiecare pas al digitalizării, adoptarea sa nu este o chestiune de tehnologie, este o chestiune de voință, de acord politic, de legislație. Dacă vrei să ai o țară digitalizată, cu servicii ce se pot realiza la nivel digital, înseamnă că trebuie să-ți pui guvernul să fie de acord și să-și dorească implementarea acestor măsuri”, a mai spus Toomas Ilves, fostul președinte al Estoniei.