Un joc de Civilization între SUA și China, cu Huawei la mijloc

Geopolitica poate fi complicată, iar dacă în ecuație mai introduci și tehnologie, care ar putea schimba viitorul umanității, atunci lucrurile devin cu adevărat complicate. Celebrul Război Rece a pornit după cel de-al Doilea Război Mondial, iar principalii jucători au fost SUA și Rusia, un Vest vs Est. De data aceasta tensiunile au apărut între SUA și China și s-au întețit după ce Donald Trump a devenit președinte.

Economia Chinei, odată cu ea și Huawei, s-a dezvoltat într-un ritm extraordinar de rapid în ultimii zece ani și China a luat urma SUA pentru a deveni cea mai mare putere economică. 

Donald Trump a venit la putere cu o retorică protecționistă promițând dezvoltarea economiei SUA, îndepărtându-se de viziunea globală a lui Obama. 5G-ul este următorul câmp de luptă deoarece are capacitatea să transforme radical societățile. Există trei mari jucători în acest domeniu: Huawei, Nokia și Ericsson. Europa și Asia au "cai" în această cursă, dar nu și SUA sau Africa.

SUA a interzis Huawei să creeze rețele 5G pe teritoriul acesteia. La fel au făcut și aliații lor Australia și Noua Zeelandă. Americanii au explicat că au făcut asta din motive de securitate și că echipamentele de rețea ale Huawei ar conține "backdoor-uri" prin care autoritățile de la Beijing ar putea spiona întreaga lume. 

"Nu cred că este vorba de o problemă de securitate cibernetică. În ultimii 30 de ani, Huawei a înregistrat un istoric foarte bun în asigurarea securității echipamentelor. Este vreun 'backdoor' găsit de vreun Guvern sau vreo organizație de hackeri în echipamentele Huawei? Nu, zero. Și dacă ne întrebăm: Este vreun incident major cauzat de echipamenele noastre? Nu, zero. Și a treia întrebare pe care am putea-o ridica este: Este vreun atac cibernetic desfășurat prin echipamentele noastre? Nu, din nou. Acțiunile și măsurile luate de SUA sunt neclare pentru mine", a declarat Catherine Chen, vicepreședinte, responsabilă de afaceri publice și media la nivel global în cadrul Huawei, în cadrul unui interviu cu presa din România.

Marea Britanie a decis că nu e nimic de speriat la Huawei, însă totuși nu va folosi echipamentele chinezești în construirea rețelelor sensibile.

Pe de altă parte, Huawei a primit sprijin din partea unor țări precum Rusia, Emiratele Arabe Unite sau Indonezia.

Cine are dreptate? E foarte greu de spus în acest moment. Occidentali sunt îngrijorați în privința legăturilor pe care Huawei le are cu guvernul chinez și de consecințele îndeplinirii scenariului de care se teme SUA. Cu toate acestea sunt companii chinezești care sunt acceptate în SUA, cel mai bun exemplu fiind Lenovo.

5G nu înseamnă doar o viteză mai bună de download, ci semnalează începutul unei noi ere tehnologice unde obiectele obișnuite devin smart și se conectează la internet. Internet of things, mașinile autonome, operații chirurgicale de la distanță, roboți autonomi, toate aceste lucruri vor putea deveni realitate cu 5G și nicio țară nu și-ar dori ca toate aceste elemente să poată fi manipulate de altcineva.

Reprezentanții companiei susțin că au început să lucreze la 5G încă din 2009 și de atunci până acum au investit în jur de patru miliarde de dolari în dezvoltarea tehnologiei. Drept urmare, compania are în jur de 2100 de brevete pe tehnologie 5G, în timp ce următorul competitor are undeva pe la 1500 de astfel de brevete.

Huawei vrea să-și consolideze poziția de lider pe acest segment și este gata să implementeze rețele 5G pe glob. Compania a realizat deja câteva astfel de rețele în Europa și în prezent are peste 65 de contracte 5G la nivel global, dintre care jumătate în Europa, și compania a livrat deja peste 300.000 de stații de bază 5G la nivel mondial.

În același timp, în China s-a dat o lege prin care companiile sunt obligate să asiste autoritățile în cazul unor situații care țin de securitatea națională.

Statele Unite și Australia au avertizat că Huawei ar putea fi constrâns, în virtutea legilor chineze, să ajute Beijingul să spioneze sau să saboteze rețelele occidentale. Huawei spune că nu ar face asta, dacă guvernul chinez ar cere asta.

Dar ce s-ar întâmpla dacă ar fi presați? Fondatorul companiei a declarat că dacă ar fi presați să facă asta atunci ar prefera să închidă firma cu totul decât să spioneze pentru guvernul chinez.

Chiar și așa, țările de pe glob sunt îngrijorate în legătură cu un scenariu în care Huawei ar fi controlată de statul chinez.

Huawei vrea să arate lumii că nu este o companie deținută de stat și se laudă cu faptul că este deținută în totalitate de angajații companiei. Ren Zhengfei, fondatorul Huawei deține 1,14% din acțiunile companiei, iar restul de 98,86% din acțiuni sunt revendicate de 96,768 de angajați ai Huawei. Compania are aproape 190.000 de angajați la nivel global, dintre care peste 2100 sunt în România.

Huawei s-a extins în Europa și acum a ajuns la 12.200 de angajați pe bătrânul continent, dintre care 2383 de angajați pe cercetare și dezvoltare. Compania chineză are peste 20 de unități de business în România, în jur de 2100 de angajați, dintre care 1800 sunt români, iar compania susține că a creat, indirect, peste 5000 de joburi la noi în țară.

Reprezentanții companiei susțin că Huawei este cel mai mare plătitor de taxe din domeniul IT&C din România, depășind companii ca Samsung sau HP, cu o contribuție de peste 255 de milioane de euro în ultimii 12 ani.

Compania susține că dacă ar fi forțată să părăsească România atunci pierderea economică a țării s-ar situa undeva între 6,7 miliarde de euro și 8 miliarde de dolari. Asta ar însemna că operatorii telecom ar pierde undeva la 2,7 miliarde de euro, iar industria cu totul vreo 4 miliarde de euro, în timp ce costul construirii rețelelor de internet ar crește cu 59%.

Catherine Chen, Corporate Senior Vice President în cadrul Huawei Technologies, a spus în cadrul unui interviu cu presa din România că Huawei nu ar avea de ales și ar părăsi România în cazul ipotetic în care nu i s-ar permite prezența la licitațiile 5G.

"Guvernele trebuie să ia în considerare propriul interes, dezvoltarea tehnologică, o conexiune bună și cu un cost competitiv. Dacă totuși lucrurile ajung în această situație ipotetică noi nu putem face nimic decât să plecăm din țară", a spus ea, menționând că are încredere totuși în guvernul din România și că este de părere că acest lucru nu se va întâmpla deoarece Huawei a devenit un contributor important la economia locală.

SUA a extins pentru încă 90 de zile licența temporară prin care companiile americane au voie să facă afaceri cu Huawei pentru produsele existente ale chinezilor. Asta înseamnă că Huawei poate folosi în continuare componente produse de companii americane în smartphone-uri, dar și în alte produse și că va putea să aducă actualizări de securitate produselor sale.

Însă pentru produse noi nu va putea folosi nici sistemul de operare Android sau Windows, dar nici componente esențiale găsite în smartphone-uri, de exemplu.

Compania folosește piese de la mai mulți furnizori pentru a face telefoanele sale. De exemplu, pentru Huawei P30 Pro 62% din componente provin de la companii din afara Chinei, inclusiv din SUA, potrivit unei analize Nikkei Asian Review, pe baza unui teardown a telefonului.

În cazul acestui telefon, Huawei folosește semiconductoare de la americanii de la Skyworks, dar și Qorvo, memorie RAM de la Micron, sticla de protecție de la Corning și sistemul de operare de la Google.

În presă au apărut informații cum că Huawei și-a făcut stocuri de componente în cazul în care nu mai are voie să cumpere asemenea produse de la companiile americane. Așadar, producția poate continua o perioadă, însă dacă administrația de la Casa Albă decide definitiv că firmele americane nu mai au voie să livreze produsele celor de la Huawei, compania din China trebuie să găsească alternative.

Catherine Chen a spus despre asta că "încă din mai când Huawei a fost adăugată pe lista americanilor s-a pregătit să facă față noilor reglementări și încă de atunci am realizat că produsele Huawei nu au componente din SUA și nici tehnologie americană. Huawei nu a folosit și este interzis să folosim tehnologii și componente din SUA în smartphone-uri și produse 5G pentru că am fost adăugați pe lista entity, iar de atunci producția, instalarea, livrarea ale produselor Huawei au funcționat fără probleme. Operațiunile Huawei nu au fost impactate major de acest fapt."

Smartphone-urile Huawei Mate 30 ies pe ușile fabricilor, dar cu un Android open source și fără aplicații Google, însă un teardown al Mate 30 Pro 5G arată că Huawei folosește Qualcomm QDM2305 Front-End Module, potrivit Tech Insights. Pe de altă parte, potrivit unei analize a laboratorului japonez Fomalhaut Techno Solutions, Huawei Mate 30 Pro nu conține nicio componentă americană.

În viitor, compania nu va mai putea folosi componente americane precum acel modul de la Qualcomm și va trebui să găsească o soluție.

În ceea ce privește extensia licenței temporare, Catherine Chen spune că aceasta nu are un impact substanțial asupra businessului deoarece nu înseamnă că guvernul american a aprobat colaborarea companiilor americane cu Huawei.

În acest moment, există în jur de 260 de cereri din partea companiilor americane prin care cer permisiune autorităților SUA să colaboreze cu Huawei, însă niciuna nu a primit un răspuns. Între timp Microsoft a primit acordul să lucreze cu Huawei pentru laptopurile companiei.

Deocamdată, vânzările de smartphone-uri în primele trei trimestre ale anului au crescut cu 24,4% față de anul trecut, în ciuda acțiunilor SUA. Iar reprezentanții companiei sunt convinși că până la finalul anului curent vor livra mai multe telefoane decât anul trecut. Evident, piața asiatică a contribuit enorm la această creștere. 

Vital pentru Huawei este să primească acordul de a colabora cu Google pentru sistemul de operare Android. S-a vehiculat că Harmony OS, un sistem de operare dezvoltat de Huawei, ar putea fi instalat pe viitoarele telefoane ale companiei, însă Catherine Chen susține că Harmony OS a fost creat pentru Internet of Things nu pentru smartphone.

Revenind pe tărâm local, România, Polonia și Estonia au semnat Memorandum-uri 5G cu SUA privind securitatea rețelelor 5G cu SUA, în care se impun mai multe condiții pentru verificarea furnizorilor 5G. În acest document nu este menționată nicio companie în mod specific, însă Casa Albă a declarat că vizează China.

“Nu am văzut nicio interpretare oficială a memorandumului. Dacă Guvernul nu va aloca la timp spectrumul pentru 5G atunci România va rămâne în urmă altor țări în ceea ce privește dezvoltarea rețelelor 5G. Pentru România nu este important dacă alege Huawei pentru implementarea 5G, ci important este ca țara să instaleze rapid această nouă tehnologie”, a spus Catherine Chen.

Potrivit documentului furnizorii de servicii 5G trebuie analizați și evaluarea trebuie să conțină:

• Dacă furnizorul are o structură a acționariatului transparentă;
• Dacă furnizorul este, în lipsa unei analize judiciare, sub controlul Guvernului unui alt stat;
• Dacă furnizorul are o istorie de comportament corporatist etic și este supus unui regim juridic care impune practici corporatiste transparente.

Demararea licității pentru 5G ar fi trebuit să aibă loc la finalul acestui an, însă a fost amânată pentru 2020 și din cauza faptului că acest memorandum trebuie transpus în legislație.

Într-un final, țările Uniunii Europene ar trebui să ajungă la un conses și să stabilească cum se vor construi aceste rețele 5G deoarece această tehnologie reprezintă un avans tehnologic uriaș și cel care va profita primul are șanse să câștige acest joc de Civilization.