Analfabetismul funcțional e o problemă de securitate națională și economică

Aproape jumătate dintre români, statistic, pot citi și scrie, dar nu pot înțelege cu adevărat acele concepte. În lumea reală, traducerea e simplă. Pot citi și să răspund la întrebarea "ce?”, dar nu voi ști să mă duc mai departe și să răspund la întrebarea "de ce”?

Analfabetismul funcțional a fost numit de ministrul educației Daniel David o problemă de securitate națională. Și sunt de acord cu el. Pentru că în 2025 lumea în care existăm s-a schimbat, iar nevoia de înțelegere este mai mare ca oricând pentru dezvoltarea economiei și a societății. Numărul joburilor care nu necesită o înțelegere profundă a problemei, așa-numitele "mutat de șuruburi din stânga în dreapta”, se reduce treptat, iar economia modernă se bazează pe o capacitate de înțelegere și rezolvare a unei probleme.

Astfel, analfabetismul funcțional poate afecta pe termen lung economia unei țări care nu va avea suficient de multe persoane pregătite să rezolve probleme.

Într-un articol scris de profesorul Giulio Toscani despre amenințarea analfabetismului funcțional în epoca digitală el spune cea mai dură frază posibilă. „Societatea are nevoie de skill-uri reale, nu de unele iluzorii”. Această frază este dură pentru că lovește la rădăcina celor care își imaginează că educația poate fi făcută "ca pe vremuri”. Că ceea ce au învățat părinții noștri poate fi replicat și astăzi. Și că rolul școlii este același ca acum 60 de ani.

31 de idei pentru viitor calificate după Innovation Labs de la București

Pentru că astăzi lumea este intermediată de inteligență artificială. Putem să o dăm în urmă? Nu. Așadar, în lumea inteligenței artificiale nu skillul de bază va mai fi important, ci cel care adaugă personalitate și interpretare. Din acest motiv, analfabetismul funcțional va fi o problemă economică la fel de puternică precum analfabetismul pentru orice țară.

Tot profesorul Toscani vorbește despre pericolul internetului în mixul acesta nuclear cu analfabetismul funcțional. Un experiment simplu a arătat că dacă le dai oamenilor mai multe videoclipuri în care oamenii dansează, ei vor avea impresia că au învățat nivelul de bază al dansului. Dar acest lucru este fals. Ceea ce au văzut le-a creat doar iluzia cunoștinței.

Într-o scrisoare anterioară trimisă în newsletter-ul start-up.ro am vorbit despre faptul că internetul creează iluzia cunoștințelor și, mai ales, creează o inflație de informații către oameni care nu sunt pregătiți să le ia și să le digere. Astăzi voi compara acest lucru cu intoleranța la lactoză sau la gluten. În epoca pre-internet primeam informația deja digerată, analizată și rezumată. Ulterior puteam să știm mai bine ce să facem cu ea. Cantitatea de informație era mai redusă statistic. Internetul a creat un aflux de informație pe care nu are cine să o digere. Suntem puși față-n față cu ea. Iar analfabetismul funcțional funcționează în fața informației ca o intoleranță la gluten. O iei, o mesteci, dar nu o poți digera, nu o poți împărți în elementele ei componente.

Pentru că informația brută e dură. Ea își găsește rostul doar prin digerarea ei în mici componente care apoi sunt internalizate.

Lansare EIT Community Hub - inițiativă de reducere a decalajului României la inovație

Vedem asta pe internet. Oamenii citesc mult online, văd clipuri, de multe ori scurte și trăiesc cu impresia științei. Această impresie creează opinii. Aceste opinii sunt sprijinite de ideea că au fost citite sau văzute deja, deci nu inventate. Dar nefiind digerate, ele creează diferite fenomene. Conspirații, fake news, pseudoștiință. Superficialitatea de care vorbesc unele persoane este de fapt intoleranță la informație, pentru că nu suntem capabili să o digerăm. Iar analfabeții funcțional sunt principalele victime.

Daniel Kahneman, câștigător al premiului Nobel, scrie în cartea sa Thinking Fast And Slow despre faptul că oamenii au nevoie de așa-numite „adevăruri acceptabile”, nu de informație adevărate. Aceste acceptable facts înseamnă acea informație care ne mângâie actualul status quo și ne confirmă, dar nu ne duce mai departe.

Pentru că o caracteristică a funcționalității este critica, digerarea informației și curiozitatea. Un fapt acceptabil înseamnă că iei ce îți convine sau ți se pare că ți se potrivește și-l faci adevăr al existenței tale.

Așadar, ce trebuie să reținem? Analfabetismul funcțional este o problemă economică de viitor. Nu ne mai putem întoarce în trecut. Analfabetismul funcțional în relație cu internetul creează intoleranță la interpretarea informației. Informația brută este la fel de delicioasă precum boaba de cafea crudă. Adică oribilă. Informația brută transformată în fapt acceptabil creează conspirație și credințe false.

Singura soluție? Putem să ne imaginăm o lume legendară a trecutului în care părinții noștri făceau școala perfectă. Și da, putem să ne inspirăm pe alocuri din anumite elemente. Dar putem pierde fondul problemei. Indiferent dacă faci o oră de istorie sau cinci ore de istorie, rezultatul final va depinde de capacitatea de a interpreta acele informații și a le transformă în faptul acceptabil al existenței copilului. Pentru că altfel ne vom preface că facem o școală perfectă, dar lumea e nedreaptă.