Vlad Andriescu
Imagine - Midjourney / start-up.ro
Mai mult, se estimează că până în 2030, economia României ar putea beneficia de o creștere de 13,5%, potrivit Techcelerator, datorită utilizării extinse a inteligenței artificiale în mediul de afaceri. Această cifră reprezintă un potențial imens pentru dezvoltarea economică a țării și inovare.
Până în 2027, o proporție de 20,5% din fondurile din PNRR, adică o sumă de peste 5 miliarde de EUR, ar urma să fie investită în dezvoltarea infrastructurii digitale și încurajarea introducerii sistemelor IA atât în serviciile publice cât și în cele private, potrivit Strategiei Naționale în domeniul Inteligenței Artificiale.
Există 7 arii pentru politici privind digitalizarea cuprinse în strategie: conectivitate, capital uman, e-guvernare, servicii publice digitale și ecosisteme digitale locale, digitalizarea companiilor, investiții în capacități digitale și amplasarea de tehnologii avansate. Din suma alocată digitalizării, 1 mld. EUR ar urma să fie folosit în dezvoltarea competențelor digitale ale populației, potrivit datelor publice analizate de Businessing și Gov-Smart.
Realitatea actuală a adoptării tehnologiei IA în România este mai puțin optimistă, pentru că țara noastră are de recuperat un decalaj destul de mare, față de restul țărilor europene. La finalul anului 2021, țara noastră se situa la coada clasamentului european în ceea ce privește integrarea inteligenței artificiale în activitățile cotidiene ale companiilor.
Doar 1% din totalul de companii active din România aveau introduse IA în procesele lor de lucru.
Această discrepanță între potențialul identificat și implementarea actuală subliniază necesitatea unor eforturi susținute pentru a stimula adoptarea tehnologiei IA în mediul de afaceri românesc.
O societate cu două viteze
Un aspect crucial al acestei transformări este modul în care tehnologia influențează locurile de muncă și economia globală. În timp ce unele voci aduc în discuție perspectivele entuziaste privind crearea de noi oportunități și eficiențe sporite, altele atrag atenția asupra amenințărilor potențiale, cum ar fi pierderea locurilor de muncă și creșterea inegalității economice.
"Inteligența artificială va continua să joace un rol esențial ca instrument executiv, contribuind la optimizarea proceselor și la creșterea eficienței în diverse domenii. Cu toate acestea, digitalizarea nu ar trebui percepută ca o amenințare la adresa locurilor de muncă, ci mai degrabă ca o oportunitate de evoluție. Prin realocarea resurselor umane în funcții care valorifică expertiza și capacitatea de a genera un impact social pozitiv, digitalizarea devine un catalizator al progresului societal, nu o sursă de insecuritate profesională", declară Alexandru Panait, expert în securitate informatică și fondator Gov-Smart.
Accesul inegal la tehnologie și competențele digitale poate crea o societate cu două viteze, în care unii sunt avantajați, în timp ce alții sunt lăsați în urmă.
România ocupă locul 18 la nivelul Uniunii Europene, privind numărul de programe academice specializate în domeniul inteligenței artificial. Pe primele trei locuri se află Germania, Olanda și Suedia.
Astfel, este crucială implementarea unor politici și inițiative care să promoveze incluziunea digitală și să asigure că niciun individ sau comunitate nu este uitat în acest proces de transformare.
Inițiativele de educație, sprijin guvernamental și colaborare între sectorul public și privat pot juca un rol vital în a balansa accelerarea procesului de digitalizare și în realizarea avantajelor pe care tehnologia IA le poate aduce în viitorul apropiat.
