Alocarea fondurilor nerambursabile în următoarea perioadă de programare trebuie să fie orientată în special spre stimularea creșterii economice și spre crearea de valoare adăugată în economie, spun rerezentanții patronatului IMM-urilor.

Acest deziderat poate fi îndeplinit prin realizarea unor documente programatice care să țină cont de nevoile reale ale mediului de afaceri și prin evitarea repetării problemelor survenite în implementarea fondurilor europene în perioada curentă de programare.

În acest context, oficialii CNIPMMR propun următoarele principii generale de care să se țină cont în următoarea perioadă de programare, având în vedere faptul că pentru România ar urma să fie disponibilă suma de 27 miliarde de euro, pentru perioada 2021-2027, cu 8% în plus față de actuala perioadă:

  • Eficientizarea sistemului electronic de gestionare a fondurilor europene (MySMIS) - în actuala perioadă de programare, acest sistem prezintă o serie de disfuncționalități și redundante care cresc povara administrativă atât a beneficiarilor, cât și a Organismelor Intermediare și a Autorităților de Management;
  • Alocarea de fonduri pentru întărirea capacității instituționale a partenerilor sociali - prin consolidarea capacităţii administrative se va promova procesul de dezvoltare a capacităţii organizaţionale pentru organizaţiile partenerilor sociali şi intensificarea contribuţiei acestora la nivel local, regional şi naţional;
  • Simplificarea și debirocratizarea implementării proiectelor – în actualul exercițiu financiar practic avem de-a face cu o digitalizare a birocrației, nicidecum cu o reducere a acesteia. Ca masură concretă, propunem maximizarea utilizării opțiunilor de costuri simplificate, care pun accentul pe decontarea cheltuielilor nu în baza documentelor justificative ci a atingerii indicatorilor de proiect. În plus, propunem revizuirea tuturor procedurilor de implementare utilizate în prezent din perspectiva debirocratizării masive a acestora;
  • Instituirea unui mecanism eficace de asigurare a adiționalității și complementarității fondurilor – trebuie evitate suprapunerile, chiar și parțiale ale unor scheme de finanțare atât pentru autorități publice cât și pentru organizații de drept privat;
  • Alocarea cu prioritate de fonduri pentru instrumente financiare dedicate companiilor, sau pentru programe care să combine granturile (fonduri nerambursabile) cu instrumente financiare, suplimentar față de alocarile de granturi;
  • Realizarea unei schimbări de paradigmă în ceea ce privește controlul/auditul utilizării fondurilor europene - acesta ar trebui reorientat dinspre perspectiva conformității spre cea a performanței (audit de performanță). Pentru maximizarea impactului utilizării resurselor financiare comunitare dar și ale celor bugetare românești, auditul ar trebui orientat către evaluarea raportului cost/beneficii efectiv realizat în cadrul fiecărui proiect;

La nivelul Comisiei Europene, s-a propus ca investițiile politicii de coeziune în perioada 2021-2027 să se axeze pe cinci obiective investiționale după cum urmează:

  • O Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii;
  • O Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de la Paris și investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și combaterea schimbărilor climatice;
  • O Europă conectată, cu rețele strategice de transport și digitale;
  • O Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale și sprijinirea calității locurilor de muncă, a învățământului, a competențelor, a incluziunii sociale și a accesului egal la sistemul de sănătate;
  • O Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local și a dezvoltării urbane durabile în UE.

Ținând cont de aceste obiective tematice și de necesitățile identificate la nivelul mediului de afaceri din România, CNIPMMR formulează următoarele propuneri:

1. Resurse umane competitive

Romanian cofounded Databricks, 10 billion $ investment at $62B valuation

Context: Conform Cartei Albe a IMM-urilor din Romania 2019, principala dificultate cu care se confruntă întreprinzătorii români este angajarea, pregătirea și menținerea personalului – peste 6 din 10 întreprinzători au semnalat această problemă. În aceleași timp, 65% dintre firmele intervievate au declarat că nu aloca nici măcar o zi pe parcursul unui an pentru formarea profesională a angajaților proprii.

Propuneri de finanțare:

a) oferirea unor stimulente pentru întoarcerea în țară a românilor plecați în străinătate și care poseda know-how și abilități solicitate de angajatori în vederea acoperirii deficitului de forță de muncă;

b) dezvoltarea învățământului profesional și tehnic - crearea unor centre regionale de excelență;

Fondatorii 5 to go vând pachetul majoritar din companie

c) organizarea de cursuri de recalificare și/sau de formare în concordanță cu evoluția tehnologică – automatizarea / robotizarea proceselor;

d) încurajarea pe scară largă a parteneriatelor între instituțiile de învățământ și mediul de afaceri în vederea existenței unei conectări în timp real a sistemului educațional la piața forței de muncă;

2. Cercetare – dezvoltare – inovare

Context: Conform Cartei Albe a IMM-urilor din România 2019, eforturile de inovare din cadrul IMM-urilor se concentrează asupra realizării de noi produse (doar 39,85% din IMM-uri au indicat acest răspuns), de noi tehnologii (26,42%), asupra unei noi abordări manageriale sau de marketing (16,44%), asupra pregătirii resurselor umane (16,06%) și asupra modernizării sistemului informatic (13,48%). 21,29% dintre IMM-uri au indicat faptul că nu au realizat activități de inovare la nivelul anului 2018. În ceea ce privește nivelul investițiilor pentru inovare, evidențiem faptul că peste 50% dintre IMM-uri au investit în inovare mai puțin de 0,1% din totalul investițiilor realizate la nivelul anului 2018. Doar 2,30% au menționat faptul că au alocat peste 75% din totalul de investiții către cercetare-dezvoltare-inovare.

Propuneri de finanțare:

  1. Oferirea de finanțare pentru IMM-urile inovatoare sub forma unor investiții de capital de risc, inclusiv prin mecanisme de tip mezanin (instrumente financiare),
  2. Finanțarea unor proiecte de CDI prin implicarea tuturor componentelor din modelul triple helix (sectorul academic + sectorul public + sectorul privat);
  3. Finanțarea infrastructurii necesare pentru realizarea CDI (parcuri industriale, centre de cercetare, etc.);
  4. Finanțare pentru promovarea rezultatelor CDI înregistrate de IMM-urile din România în vederea trecerii mai facile la faza de comercializare a produselor/serviciilor nou create;
  5. Orice alte măsuri de finanțare pentru dezvoltarea CDI la nivelul IMM-urilor, rezultate în urma analizelor ex-ante din perioada de programare/negociere cu Comisia Europeană.

3. Susținerea activităților de digitalizare în IMM-uri

Context: Conform Cartei Albe a IMM-urilor din România, ratele de utilizare ale elementelor de bază asociate tehnologiei informatice sunt reduse, vizând în principal computerul (82,21% dintre respondenți), internetul (78,17%), aplicațiile de e-mail (71,70%), site-ul propriu al firmei (35,58%), realizarea de tranzacții online (22,64%) și folosirea unei rețele de tip Intranet (16,31%). Există modele de bună practică la nivelul european și internațional cu privire la acțiuni de suport din partea organizațiilor patronale pentru digitalizarea activității IMM-urilor. Acțiunile de interes din acest punct de vedere sunt: analize de business pentru determinarea nevoilor de digitalizare, echiparea tehnică a IMM-urilor cu diverse soluții TIC (conexiune la Internet, certificate digitale, etc.), asigurarea unui pachet minimal de software pentru IMM-uri (CRM, ERP, alte tipuri de software), elaborarea unor website-uri pentru IMM-uri, etc.

Activități concrete propuse:

  1. Realizarea unei analize cu privire la nevoile de digitalizare pentru IMM-urile din România;
  2. Desfăşurarea unei campanii de informare la nivel naţional cu privire la obiectivele proiectului și la beneficiile digitalizării pentru orice tip de business;
  3. Stabilirea componenței pachetului de digitalizare pentru IMM-uri (propunere de titlu pentru pachet: SME Digital Start Pack). Propuneri de elemente ale acestui pachet: analize de business pentru determinarea nevoilor de digitalizare din IMM-uri, echiparea tehnică a IMM-urilor cu diverse soluții TIC (conexiune la Internet, certificate digitale, etc.), asigurarea unui pachet minimal de software pentru IMM-uri (CRM, ERP, etc.), elaborarea unor website-uri pentru IMM-uri, etc.
  4. Oferirea serviciilor și/sau a produselor pentru digitalizarea IMM-urilor și evaluarea impactului acestor acțiuni.

4. Susținerea activităților de internaționalizare a IMM-urilor

Context: Doar 28,15% dintre întreprinzătorii care au participat la cercetarea asociată Cartei Albe a IMM-urilor din anul 2019 au apreciat că nivelul producției sau al serviciilor prestate pentru activități de import/export este mai bun în acest an decât în anul anterior. În plus, peste 80% dintre întreprinderi au un nivel de acoperire al activităților de export de sub 50% din totalul activității realizate (fie că este vorba de produse fabricate sau despre servicii prestate de întreprinderi românești).

Propuneri de finanțare:

  1. Finanțarea participărilor individuale la târguri și expoziții internaționale, organizate în străinătate, precum și a participărilor individuale la misiuni economice;
  2. Finanțarea IMM-urilor pentru crearea identității vizuale, precum și pentru realizarea unui site pe Internet/aplicație pentru mobil, pentru prezentarea activității solicitantului și a produselor promovate, în limba română și limba engleză/ altă limbă de circulație internațională pieței căreia i se adresează;
  3. Finanțarea participărilor angajaților la cursuri de pregătire, în țară și/sau în străinătate, în domeniul tehnicilor de promovare a produselor/serviciilor pe noi piețe.

5. Susținerea educației antreprenoriale la toate nivelurile

Context: Potrivit Comisiei Europene, între 15% şi 20% dintre elevii care participă la un program al unei mini-întreprinderi în timpul învăţământului gimnazial vor înfiinţa ulterior propria lor firmă.

Propuneri pentru finanțare:

  1. Finanțare pentru formarea profesorilor de educație antreprenorială, inclusiv prin participarea la vizite de studiu în alte țări cu experiență mai amplă în acest tip de educație/formare;
  2. Finanțare pentru procesele necesare pentru actualizarea curriculei la toate nivelele (includerea în curriculă a educației antreprenoriale și adaptarea generală a celorlalte materii);
  3. Finanțare pentru crearea infrastructurii educaționale necesare;
  4. Finanțarea activităților efective de educație antreprenorială pentru elevi/studenți, inclusiv a celor prin metodele firmelor de exercițiu și a întreprinderilor simulate, a celor pentru participare la târguri internaționale de firme de exercițiu/întreprinderi simulate, schimburi de experiență.