Alexandra Rusu
Adela Ancuța este violonistă și profesoară de vioară. Ea spune că “Inteligența artificială e o scurtătură care nu te lasă să te regăsești ca artist, ai totul de-a gata și nu mai trăiești momentul, iar totul devine din ce în ce mai superficial”
În primul articol din ARTificial, am vorbit despre prima melodie creată cu ajutorul unui computer, care datează din 1956, despre cele 170 de milioane de melodii generate cu inteligența artificială și câteva dintre îngrijorările artiștilor din industrie. Peste 200 dintre ei au semnat o scrisoare a Alianței Drepturilor Artiștilor, printre care Billie Eilish și Nicki Minaj, care susțin că astfel de tehnologii ”submină și înlocuiesc măiestria artiștilor și le neagă dreptul la compensare pentru munca lor”.
Întregul articol îl găsești aici.
De ce sunt artiștii contra AI-ului?
Cu toate că inteligența artificială generativă poate imita voci umane cu o precizie din ce în ce mai ridicată, încă există dezbateri față de capacitatea ei de a reda nuanțele complexe ale unui cântăreț adevărat. AI-ul se bazează crearea unui sunet sintetic care imită vocea umană, dar căreia îi lipsesc emoțiile subtile care vin natural pentru o interpretare live, spre exemplu.
Utilizarea AI-ului în producția muzicală aduce și întrebări etice legate de originalitate și de potențiala devalorizare a procesului creativ. Ideea că un program ar putea replica sau chiar depăși creația artistică a unei persoane este o problemă controversată care provoacă îngrijorări despre viitorul artiștilor și redefinirea conceptului de artă în era tehnologiei, conform Kits.ai.
Chiar dacă AI poate oferi diverse oportunități, nu toți producătorii muzicali susțin folosirea acestei tehnologii.
Un sondaj a arătat că 17.3% dintre producători au o percepție negativă despre AI în producția muzicală, în timp ce 47.9% sunt imparțiali, ceea ce indică un grad de incertitudine în industrie.
Sondajul arată că, dintre cei 1.500 de producători care au participat, 73.1% cred că AI-ul va înlocui muzica umană în viitor, cel puțin în anumite domenii și 86.6% cred că folosirea uneltelor cu AI va capitaliza și înlocui resursele și uneltele actuale.
Cum poate afecta AI-ul creatorii de muzică?
Pentru un artist la început de drum, care încearcă să-și facă un nume în industrie, utilizarea AI-ului înseamnă mai puține șanse să se remarce sau să își demonstreze originalitatea. AI-ul poate genera compoziții mai rapid și mai eficient decât oamenii. Diferența de timp face ca artiștilor să le fie greu să concureze și să țină pasul cu melodiile generate de inteligența artificială.
Cei care aleg să nu folosească AI-ul în procesul de promovare sunt, de asemenea, dezavantajați financiar pentru că promovarea și marketingul produselor necesită mai mult timp, conform The Peak.
Nu numai, dar multe persoane au profitat de pe urma melodiilor falsificate cu ajutorul AI-ului, postându-le pe TikTok și alte platforme de socializare. Sigur ai auzit tot felul de melodii contemporane cântate de Frank Sinatra sau Michael Jackson, în timp ce artiștii originali au fost nevoiți să asiste la vocile faimoase, dar false, care le încasau veniturile.
Ce crede comunitatea de muzică din România despre AI?
Adela Ancuța, violonistă, profesoară de vioară la Colegiul Național de Artă "Carmen Sylva" din Ploiești, ne spune că primul ei contact cu AI-ul în industrie a fost ”acum vreo doi ani, am auzit tot mai des de el, până am văzut cu toții ce înseamnă AI, in orice domeniu. Am fost destul de sceptică la început și acum sunt tot cam la fel. Nu pot să zic că nu ajuta omul la nevoie, dar ideea asta de digitalizare mă sperie și mă irită în momentul în care forța de muncă a omului dispare și e înlocuită cu această "robotizare". ”
Ea consideră că AI-ul se luptă cu originalitatea astăzi. ”Personal, m-a afectat să privesc cum se pierde originalitatea artistului, a procesului de creație în sine, gasirea unui "shortcut" care, după părerea mea, nu te lasă să te regăsești ca artist, ai totul de-a gata și nu mai trăiești momentul, așa devine totul din ce în ce mai superficial”, spune Adela.
“Este dezamăgitor să vezi cum artiștii sunt înlocuiți cu un program. Au preluat și firmele mari la nivel global genul acesta de creație artistică, ajungând să facă reclame și m-am bucurat să văd că oamenii nu au fost de acord cu acel gen de content și au apărat artiștii și toți oamenii care pot aduce un aport creației artistice”, consideră aceasta.
Squidy, un streamer pe Twitch și o membră activă în scena muzicală românească, de la beatbox la producere muzicală, a observat AI-ul acum 2 ani.
Inițial a considerat-o o formă de divertisment, ci nu o amenințare, dar resimte folosirea acesteia în propriile comunități. ”Chiar recent pot spune că am avut o întâmplare în care am fost afectată de AI. A fost un concurs de muzică bazat pe referințe dintr-o comunitate specifică și, deoarece toată lumea a folosit AI din cauza lipsei de timp, am decis să nu particip, fiind foarte greu să concurez cu o tehnologie care termină melodii întregi, de 3 minute, într-un timp foarte scurt.”
”Consider că trebuie să fim foarte atenți când vine vorba de asta și cel mai probabil avem nevoie de niște reguli foarte bine definite pentru a nu avea efecte negative în viitor,” continuă Squidy.
”Un alt lucru care mă îngrijorează este legat de consumatori, și anume ca nu cumva aceștia să se obișnuiască cu mediocritatea AI-ului. Din fericire, deocamdată AI-ul nu poate să creeze opere de artă în adevăratul sens al cuvântului. Aceste melodii se fac într-un mod foarte matematic, iar asta face ca elementul uman să se piardă pe parcurs. Totuși, nu sunt complet contra AI-ului în industria muzicală. Sunt sigură că această tehnologie ar putea fi binevenită pentru anumite lucruri specifice.”
Are dreptate. Chiar dacă există riscuri etice și încă nu există legi bine definite, AI-ul poate să servească drept ajutor, nu înlocuitor. În sondajul menționat anterior, 37.8% dintre producătorii care au participat folosesc deja unelte AI pentru a le face procesul creativ mai ușor, iar 28.66% susțin că cele mai populare sunt cele de mixing și mastering.
