Vlad AndriescuIdeile bune nu sunt neapărat și cele sexy. Wyliodrin e un startup în domeniul Internetului Lucrurilor care le permite programatorilor să lucreze de la distanță. Alexandru Radovici și colegii săi au reușit să atragă clienți mari, cum ar fi Intel, iar acum vor să dezvolte tehnologia open source.
Acum trei ani, când Alexandru Radovici se prezenta pe scenă la Innovation Labs, produsul său era greu de înțeles. Wyliodrin îi ajuta pe pasionații tehnicii să programeze pe plăcuțe de tip Raspberry Pi de la distanță. Pe vremea aceea nu exista o piață ca cea de astăzi. Astăzi avem cuvinte cum ar fi Internet of Things, frigiderele se conectează la internet, iar o casă fără senzori e deja una a trecutului. Brusc, Wyliodrin are o aplicabilitate de masă. Am vorbit cu Radovici pentru a afla care sunt planurile companiei care are profit, unul dintre puține startup-uri românești despre care se poate spune acest lucru.
Wyliodrin a început la Innovation Labs ca un produs care permitea controlarea plăcuțelor de dezvoltare de tip Arduino sau Raspberry Pi de la distanță, cu ajutorul unui program online. Astfel, cei care voiau să dezvolte împreună produse sau să lucreze la ele fără să aibă produsele fizic în apropiere, puteau să o facă pentru prima oară cu Wyliodrin. Tehnologia a fost apreciată, mai ales că Wyliodrin a câștigat Innovation Labs și a ajuns să aibă clienți cum ar fi Intel.
Cu ajutorul produsului lor au fost dezvoltate proiecte de ghidoane inteligente pentru biciclete, controale automatizate pentru trenuri de jucărie sau chiar proiecte din cadrul Innovation Labs 2016, cum ar fi Beenocular, ideea prin care câțiva tineri vor să automatizeze creșterea albinelor.
Stadiul actual
E greu să explici publicului larg ceea ce face Wyliodrin. E tipul de produs care are șanse de succes, dar care este dezvoltat pentru o nișă specifică a oamenilor tehnici. Pornită ca o afacere dedicată hobbyiștilor, ea poate fi implementată acum în firme multinaționale, unde mai multe echipe pot lucra la distanță în tehnologii care îmbină software și hardware. Practic, programarea plăcuțelor poate fi făcută de oriunde în lume.
„Avem mai multe surse de venit. Avem 10.000 de utilizatori înregistrați pe platformă, dintre care 3.000 sunt activi, iar 35 au ales să plătească un abonament lunar de 6 euro“, spune Alexandru Radovici. Modelul acesta le-a permis fondatorilor să-și dea seama dacă există oameni interesați de produsul lor. Cu timpul, l-au dezvoltat. În momentul de față, clienții care folosesc Wyliodrin direct pe site sunt inclusiv Departamentul de Film din cadrul UCLA, University of Ohio, Alaska University sau Universitatea din Ulm.
A doua modalitate de a monetiza este integrarea diferitelor plăcuțe construite. Un asemenea exemplu este Intel, care a plătit „cam cât un angel investment“ pentru ca plăcuțele lor de tip Galileo să fie integrate și utilizatorii să le poată programa de la distanță cu ajutorul Wyliodrin. De asemenea, produsul românilor a fost și externalizat. „Avem o variantă white label, adică are numele cumpărătorului, dar este produsul nostru. Primul nostru client este o companie din top 20 al firmelor de dezvoltare IT din lume“, explică Radovici. Valoarea abonamentului pentru această variantă este de cinci cifre, iar clienții plătesc pentru caracteristici suplimentare.
Un produs pentru o piață de nișă
Wyliodrin e tipul de startup construit pentru o nișă. Una foarte pretențioasă: programatori. Au pornit fără să aibă o piață bine conturată, dar care s-a format în ultimii ani, pe măsură ce „Internet of Things“ a devenit o expresie hot în Silicon Valley.
„Noi am pornit cu un produs pentru embedded systems. Exista conceptul de Internet of Things, dar nu se conturase, iar lumea nu înțelegea foarte bine ce făceam. Încercăm să ne diferențiem și ne vom lansa și în forma open source, pentru a atrage mai multă lume“, spune Radovici.
După 3 ani în care au dezvoltat un produs cu tehnologii proprietare, acum există și în varianta open source, Wyliodrin Studio, cu riscul de a fi copiat. Au lansat o variantă offline pe care o încarci ca extensie de Chrome și poți programa plăcuța dacă ești fizic conectat la ea.
„Vrem să facem o comunitate în jurul nostru. Vom porta diferite funcții din Cloud în softul open source pentru a atrage mai multe persoane“, spune Radovici. Un alt avantaj al lansării softului în variantă open source este posibilitatea de a discuta implementarea sa în școlile din Germania. Legal, e mult mai complicat să vinzi produse proprii școlilor. De asemenea, multe companii sunt mai interesate să investească în open source decât în tehnologii proprii, care depind și de sănătatea startup-ului pe termen lung.
În momentul acesta, Wyliodrin prezintă produsul lor la Open IoT Summit care e organizat la San Diego de azi până miercuri. Vor mai sta o lună în Statele Unite pentru a explora diverse piste pentru o posibilă finanțare și pentru a analiza posibilitatea de a lucra și cu alte firme mari cărora să le ofere tehnologia.
Greșeli de evitat atunci când dezvolți un startup
Alexandru Radovici și colegii săi știau tehnologie, înainte de a învăța business. Au pornit din poziția celor care știau să dezvolte produse pentru cei ca ei. La trei ani distanță, după ce au reușit să aibă clienți plătitori care să-i ajute să se întrețină, după multe întâlniri cu posibili investitori și mentori, cei de la Wyliodrin au învățat multe. De obicei din greșeli. Am identificat cinci greșeli din cele spuse de Radovici.
- Nu știam să vorbim cu clienții și nu știam ce vor să audă. Nu ne-am adaptat în funcție de nevoile lor și de cunoștințele tehnice.
- Am dezvoltat ceea ce nu trebuie și ne-a costat. Efectiv, ne-a costat.
- Am pus caracteristici nefolositoare în produsul nostru fără să ne bazăm pe informațiile din piață.
- Am subcontractat anumite dezvoltări. Am crezut că vor fi construite mai bine și m ai repede, dar a fost o perspectivă greșită.
- Am cerut prea puțin. Dacă ți se spune da din prima la ofertă înseamnă că ai cerut prea puțin.
