Privind în urmă, poate fi simplu să spunem ”trebuia doar să cumpăr Amazon sau Google sau Tesla, la listare, și să mențin poziția”. Doar că în realitate e greu de anticipat un traseu care devine evident doar în oglinda retrovizoare. În plus, e foarte probabil ca în numeroasele episoade de scădere, unele durând luni sau ani și erodând chiar și jumătate din valoarea acțiunilor, să vindem, să lichidăm poziția, luând astfel o decizie total neinspirată în momente pesimiste.
Teoria diversificării și avantajelor ei a permis crearea fondurilor pasive, cu înflorirea ETF-urilor care urmăresc în special piața de capital, reflectând dinamica indicilor bursieri.
O metodă simplă și accesibilă de a construi un portofoliu diversificat ar putea implica următoarele instrumente drept „cărămizi” fundamentale, fiecare reprezentând zeci (ca în cazul indicilor europeni), sute (precum în S&P 500) sau chiar mii (în cazul indicilor Russell 1000, 3000) de acțiuni.
Se poate merge, însă, mai departe: să aducem în discuție și alte tipuri de instrumente. La prima vedere poate părea complicat, însă există mai multe modalități prin care, de pildă, materiile prime pot fi incluse în portofoliu. Un exemplu sunt instrumentele care urmăresc direct prețul acestora, cum ar fi aurul, petrolul sau cafeaua, oferind avantajul unei contribuții clare și directe din partea performanței materiei prime. Pe de altă parte, există și instrumente indirecte, precum acțiunile companiilor miniere, anumite tipuri de monede sau fonduri ETF specializate.
De asemenea, există diverse metode prin care materiile prime pot fi integrate într-un portofoliu.
Putem lua în considerare, mai ales când vremurile tind să fie incerte, instrumente precum metalele prețioase. În perioadele de modificare a raportului cerere/ofertă, putem lua în calcul chiar titluri din energie precum petrolul, gazele naturale, benzina.
De ce am aborda și această variantă, când ETF-urile deja oferă o soluție acceptabilă? Motivele țin de: gestiunea riscului, diversificarea pe valute, expunerea la creșterea economică globală, posibilitatea de personalizare.
Să le luăm pe rând. Atunci când mișcările bune pentru unele active tind să ducă la reacții contrare pe alte tipuri de active, se obține un efect de amortizare a fluctuațiilor în portofoliu. Vârfurile devin mai puțin accentuate, dar la fel și ”golurile”. Privim mai calmi și putem lua decizii mai bune atunci când variațiile contului devin mai confortabile. De asemenea, un portofoliu bine construit și diversificat ar putea oferi, pe termen lung, randamente mai bune față de unul neinspirat, la același nivel de risc.
Diversificarea valutară se poate obține în mai multe feluri, dar deținerea de instrumente de tip FX, în anumite perioade, oferă o metodă directă. E de preferat să avem un plan. O variantă ar fi să includem monede din alte regiuni față de cele în care investim tradițional. O altă opțiune ar fisă studiem țările sau regiunile cu o creștere economică pronunțată sau care beneficiază de o conjunctură comercială favorabilă. Un alt mod de a ajunge la diversificare valutară este deținerea, directă sau prin ETF-uri globale, a unor acțiuni dintr-un număr ridicat de țări și regiuni.
Diversificarea pe valute se leagă cu expunerea la creșterea economică globală. Diverse regiuni ale lumii au viteze de creștere diferite. Are sens să avem în plan a fi conectați la ce se întâmplă și în alte regiuni ale lumii decât cele pe care le urmărim în mod curent. Având acces la o gamă largă de instrumente financiare, inclusiv acțiuni, fonduri ETF și diverse valute din diferite regiuni ale lumii, putem construi un portofoliu cu o adevărată amprentă globală. Acest lucru ne permite să ne aliniem investițiile cu tendințele de creștere ale economiei mondiale.
Citiți integral materialul pe site-ul wall-street.ro.
