Lectură de 7 min
Textele publicate în categoria Subiectiv sunt responsabilitatea autorilor, fiind opinii asumate de aceștia. Dacă vrei să afli mai multe opinii ale specialiștilor, urmărește categoria Subiectiv.
Mai exact, instanța supremă a decis că:
Ipotezele de excludere a asociatului prevăzute de art. 222 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se completează cu prevederile art. 1.928 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil.
Peisajul românesc din ultima perioadă a cunoscut un număr tot mai mare de start-up-uri și investiții, după modelul britanic sau american, din diverse motive: pentru că este mai facil, că acolo deja există modele și template-uri, lucrurile sunt deja bătătorite și este mai clar. De cele mai multe ori, negocierile sunt trecute cu vederea sau alergate pe ultima sută de metri, iar mecanismele referitoare la investiții sunt preluate ca atare, fără o minimă adaptare și fără ca cineva să-și pună în mod serios problema dacă acestea ar putea fi vreodată puse în executare.
Pentru că, dacă la cei din vest merge, care sunt mai avansați ca noi, mai mult ca sigur că merge și aici. Ei bine, nu chiar. Și o să povestim de ce.
Îmi aduc aminte când am avut prima oară contact cu lumea de investiții, undeva prin 2013 și când am citit primul SHA (shareholders agreement), nu înțelegeam mecanismul de drag along și tag along (despre care am scris ulterior aici).
Nu în sensul interpretării clauzelor, pentru că aici e simplu și poți da o simplă căutare pe Google, ci cum se poate implementa, juridic vorbind, atunci când cineva nu respectă prevederile din SHA. Asta a fost prima mea dilemă: de ce mă chinui să scriu și să implementez niște concepte juridice preluate din afară, dacă nu am aici în România un mecanism clar și pus la punct pentru a-l și executa la o adică?
Bineînțeles, răspunsul nu s-a lăsat mult așteptat: Ana, dacă ăia fac așa de atâția ani, nu-ți mai pune tu întrebări, că sigur merge. Între timp, oamenii au avut contact tot mai mult cu asemenea tipuri de operațiuni și si-au dat seama că lucrurile nu stau chiar atât de simplu precum un copy-paste dintr-un SHA de drept anglo-saxon. Pentru că, așa cum ziceam, mecanismele juridice funcționează complet diferit pe piața din România, pentru că suntem guvernați de un drept de sorginte franceză.
(Ca o mică paranteză: mare îmi e mirarea când observ, în negocierile în care mă implic pentru clienți, faptul că abordarea a rămas aceeași în majoritatea cazurilor ca acum 8 ani de zile. “E modelul standard!“ sau "Este market practice", mi se spune. Ei bine, nimic nu e standard pe lumea asta, cu excepția contractelor de adeziune. Uneori, când mai primesc un SHA și term sheet unde văd referințe la Codul Civil, aproape că îmi saltă inima de bucurie că cineva chiar s-a chinuit să găsească un mecanism prin care să ducă cumva la îndeplinire ce decid părțile acolo sau cel puțin și-a pus această problemă).
Prin urmare, ce trebuie să reții de aici este că:
Sistemul nostru de drept este un pic mai alambicat, dar frumos, pentru că îți permite să fii creativ.
Pe tine te interesează în mod special Legea Societăților (celebra Lege 31/1990 despre care auzi vorbindu-se mereu) și Codul Civil (nu mai există cod comercial din 2011 de când avem codul civil și a fost integrat aici).
Atunci când ai o firmă (SRL/SA), ea este guvernată în principal de Legea Societăților și, în completare, de Codul Civil.
În situația noastră, cazurile prin care poți exclude un asociat din firmă potrivit Legii Societăților sunt următoarele:
Titlul V
Excluderea și retragerea asociaților
Articolul 222
(1) Poate fi exclus din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată:
După cum vedem, cazurile în care un asociat poate fi exclus de către ceilalți asociați în cazul unui SRL (pentru că aceasta este cea mai frecventă formă juridică utilizată în România) sunt limitative. Asta înseamnă că nu putem să avem și altele, cel puțin la o primă vedere.
Doar că, pentru a mai “îmbuna” un pic situația și a mai lărgi orizontul, se aplicau în completare și dispozițiile generale de la Codul Civil, care spuneau în articolul 1.928 că:
Excluderea din societate
La cererea unui asociat, instanța judecătorească, pentru motive temeinice, poate hotărî excluderea din societate a oricăruia dintre asociați.
Consecințele în practică erau destul de simple: în SHA lărgeam spectrul scenariilor pentru care putem să excludem un asociat din firmă și le treceam la capitolul “motive temeinice”.
Or, ce motiv poate fi mai temeinic decât încălcarea unor obligații pe care ni le asumăm printr-un SHA?
Dacă ai pus mâna pe un SHA, mai mult ca sigur că ai văzut că unele obligații privitoare la fondatori (sau viitori asociați) sunt asumate de aceștia sub sancțiunea excluderii din societate.
De aici și sintagmele specifice de “good leaver” și “bad leaver”. Adică atunci când ești un asociat bun și pleci din companie în condiții amiabile sau când ai făcut ceva necorespunzător și ți se spune “la revedere” de către ceilalți asociați.
O speță destul de recentă a fost cea a CEO-ului Uber, Travis Kalanick, care, la presiunea asociaților, a trebuit să demisioneze în 2017 pentru un scandal de hărțuire sexuală la nivelul companiei. Și era fondatorul Uber, un unicorn chiar și la momentul respectiv.
Dar hai să luăm câteva exemple concrete:
și alte asemenea situații tot mai des întâlnite în SHA.
Mai sunt aceste obligații valabile în temeiul noii hotărâri a instanței supreme?
Ca să înțelegi, în speța cu privire la care s-a pronunțat instanța supremă, persoana asociat luase din firmă un aparat medical (laser pentru tratament), iar compania nu putea să-și mai desfășoare activitatea. Motivele de excludere nu se încadrează în lista celor prevăzute în Legea Societăților, pentru că persoana nu era și administrator al societății (caz în care vorbeam de fraudă și alte implicații), însă societatea avea motive temeinice să îl dea afară pentru că nu mai putea să producă bani. Ei bine … sau nu.
Răspunsul este, depinde.
La o primă vedere, dacă doar preiei din modelele pe care le găsești pe afară, fără să le adaptezi, nu prea mai poți exclude un asociat din firmă pentru “alte motive temeinice”, întrucât nu îți mai permite legea.
Și riști să rămâi, în firmă, pe cap cu un asociat care nu mai face nimic în folosul societății, situație care va duce inevitabil, la anumite blocaje temporare sau chiar definitive.
La a doua vedere, mecanisme care să stea în picioare se pot implementa - ține de “măiestria” și perspicacitatea avocatului să găsească o modalitate juridică prin care să optimizeze bunul mers al companiei alături de tine și să protejați împreună afacerea.
Lucrurile nu sunt mereu așa simple precum par, și chiar dacă zici că e mai bine să “mergi pe o cale bătută” decât să creezi una nouă, când vorbim de SHA și implementarea lor în România lucrurile stau complet invers.
E important pentru tine să ai o viziune de ansamblu, să ai pe cineva care să-ți traducă legaleza pentru tine ca să știi ce anume îți poți asuma și ce nu și, desigur, să înțelegi care sunt limitele și să descoperiți împreună cum poți să-ți protejezi afacerea în ciuda acestor diferențe juridice între sisteme.
La avocatoo.ro stăm alături de tine să-ți explicăm și să înțelegi mecanismul prin care funcționează o investiție, drepturile pe care le ai, obligațiile pe care ți le asumi, precum și consecințele care pot apărea atunci când semnezi documentele. Vrei să lucrezi cu noi? Scrie-ne.
Ana este avocat, dar pe lângă acest lucru, a dezvoltat două startup-uri juridice, Avocatoo și Jurio. Prin intermediul Avocatoo, oricine are nevoie de un avocat poate contacta unul prin această platformă. De asemenea, a lansat Jurio.ro, una dintre cele mai mari baze de date de spețe și legislație din România, care poate fi accesat online de oriunde. E cel mai mare portal de jurisprudență din România, disponibil pe bază de abonament pentru specialiștii din serviciile juridice.
Ana - Maria Udriște
