Alexandra Rusu
Un raport realizat de Centrul Filia în cadrul proiectului „UP&UP FOR DIGITAL SOCIETY” și finanțat prin Erasmus+ arată felul în care rețelele de social media pot să amplifice stereotipurile de gen și normalizează violența.
Acest proiect se concentrează pe combaterea violenței cibernetice și a cyberbullying-ului din patru țări (Bulgaria, Italia, Spania și România), în special în rândul tinerilor între 14 și 18 ani.
Tinerii de 14 ani au reprezentat cel mai numeros grup de participanți cu 45%.
Instagram, folosit de 83% dintre tineri
Datele raportului indică o preferință pentru Instagram și TikTok ca principale platforme sociale utilizate, în timp ce alte platforme precum YouTube, Threads și Twitch sunt opțiuni secundare.
83% dintre respondenți au menționat Instagram, urmat de TikTok cu 72% dintre adolescenți activi pe platformă. Platformele secundare, precum X (fostul Twitter), Threads și Twitch au rate de utilizare semnificativ mai scăzute, fiind folosite de doar 7-8% dintre respondenți. Platformele tradiționale, precum Facebook și YouTube, care altădată aveau un impact major, sunt acum utilizate de doar 6% dintre adolescenți.
Noile platforme, cum ar fi Threads și Telegram, se încadrează și ele în această categorie.
Meme-urile sunt în topul conținutului consumat
Meme-urile reprezintă tipul de conținut preferat, cu 87% dintre participanți care au arătat un interes pentru acest tip de conținut umoristic și ușor de consumat. Videoclipurile atrag, de asemenea, 80% dintre respondenți preferând acest format, reflectând tendința tot mai mare a conținutului bazat pe video pe platforme precum TikTok, Instagram Reels și YouTube.
Fotografiile sunt de asemenea populare, cu 48% dintre participanți arătând un interes pentru ele, ceea ce sugerează că povestirea vizuală rămâne un punct de atracție pe rețelele sociale. În schimb, conținutul tradițional bazat pe text, cum ar fi articolele, atrag doar 17% dintre respondenți.
Conținutul legat de stilul de viață, modă și frumusețe este consumat în jur de 69%, iar atracția față de artă și conținutul creativ ajunge la 57%.
Mai mult, 78% dintre participanți cred că rețelele sociale reflectă doar parțial realitatea și diversitatea, iar aceștia percep platformele ca fiind o versiune filtrată sau idealizată a vieții. Un grup mai mic, de 9%, consideră că rețelele sociale reflectă pe deplin realitatea, în timp ce 13% nu sunt deloc de acord cu afirmația.
Topul influencerilor din România
Când discutăm despre impactul prezenței pe rețelele sociale, fenomenul Fear of Missing Out (FOMO) este în creștere. Acesta reprezintă anxietatea sau sentimentul de neliniște pe care oamenii îl simt atunci când cred că pierd experiențe pe care alții le trăiesc, inclusiv când sunt expuși la rețelele de social media.
Realitatea filtrată a rețelelor sociale poate amplifica sentimentele de excludere, presiune și anxietate, mai ales când tinerii își compară viața cu experiențele aparent mai palpitante ale altora, cum ar fi creatorii de conținut.
Datele reflectă această posibilitate, cu peste 87% dintre participanți urmărind influenceri sau creatori de conținut.
În România, Andrei Șelaru (Selly) și MARILU sunt cele mai menționate nume, cu 14.29% și, respectiv, 10.20% dintre răspunsuri, urmați de Markiplier și xSlayder cu 8.16% dintre mențiuni fiecare.
Un procent semnificativ dintre participanți (36%-42%) consideră că influencerii nu consolidează, dar nici nu contestă stereotipurile de gen și nu combat hărțuirea online și violența cibernetică, ci se plasează într-o zonă centristă.
Pe de altă parte, un procent notabil (22%-32%) dintre participanți recunosc că unii influenceri pot fie să întărească stereotipurile de gen, fie să lupte împotriva hărțuirii și violenței online, ceea ce ar duce la un impact social pozitiv, dar nu într-o măsură copleșitoare. Răspunsurile „nu sunt sigur” (25%-37%) indică incertitudine în percepția impactului cauzat de influenceri la nivel de tineri.
