Vlad Andriescu
În ultimele săptămâni au fost identificate transferuri de bani, de criptomonede și achiziții de imobile în Turcia, EAU și alte state sau jurisdicții care au adoptat o poziție de neutralitate față de războiul din Ucraina, aspect care va îngreuna procedurile de due diligence implementate deja în companiile din UE.
„Din informațiile pe care le avem, de la declanșarea războiului din Ucraina, au fost înființate peste 400 de companii, într-un singur județ din România situat în zona de frontieră sau în zone relevante din punct de vedere economic, majoritatea având ca acționari cetățeni ucraineni. Totodată, acționarii și-au transferat sume importante de bani, în conturile deschise pe numele acestor societăți. Având în vedere ușurința cu care azi se poate înființa o societate comercială, apreciem că printre ele pot fi și societăți în care fondatorii apar nominal, dar beneficiarii reali putând fi cetățeni de origine rusă, aflați pe listele de sancțiuni”, spune Gabriel Zgunea, CEO Corporate Intelligence Agency, avertizând asupra extinderii acestui fenomen în perioada următoare. „Cunoscând modul de abordare al companiilor locale în privința procedurilor de tip <<know your client>> sau <<know your partner>>, suntem siguri că vor apărea situații în care companii din România, fără intenție, vor ajunge să desfășoare operațiuni comerciale cu entități în care UBO (ultimate beneficiary owner) pot fi cetățeni sau companii din Federația Rusă”.
Printre cele mai uzitate opțiuni de evitare a sancțiunilor se află:
- evitarea embargoului prin transferul operațiunilor pe numele unor cetățeni/societăți aflate în jurisdicții UE sau state partenere de tradiție (Norvegia, Elveția etc.);
- înființarea unor entități în alte state care au ales să nu aplice sancțiunile economice la adresa cetățenilor/companiilor din Federația Rusă (China, majoritatea statelor din Africa, Turcia, Israel, țările arabe etc.);
- înființarea unor companii în jurisdicții off-shore care, la rândul lor, pot fi acționare în companii în statele amintite mai sus, în sistem suveică etc.
La ce riscuri se expun companiile din România
Reprezentanții Corporate Intelligence Agency apreciază că această situație nu va fi temporară, consecințele războiului din Ucraina se vor simți mulți ani de acum înainte. De asemenea, cei interesați nu vor mai aștepta apariția unei situații excepționale, precum actualul război, ci vor încerca, încă de pe acum, să își securizeze operațiunile prin transferarea lor în jurisdicții sigure sau pe numele unor persoane aparent fără legătură cu beneficiarii reali.
Conform tratatelor UE și directivelor în materie de restricții și sancțiuni, este interzis unei societăți înregistrată în Uniunea Europeană să eludeze regimul embargoului prin utilizarea unei alte entități, chiar dacă aceasta este înregistrată în afara spațiului UE și nici măcar să dea instrucțiuni în acest sens. Iar lista sancțiunilor pentru persoane/entități din Federația Rusă există de mai mult timp, aceasta fiind actualizată recent, după declanșarea invaziei rusești.
Astfel, în contextul în care companiile din România au relații comerciale cu entități aflate pe lista de sancțiuni, chiar în necunoștință de cauză, pot fi trase la răspundere de autoritățile din România, în acord cu legislația în vigoare, autoritățile aplicând principiul de drept, potrivita căruia, „necunoașterea legii nu te absolvă de răspundere”.
Pe măsură ce lista de sancțiuni este modificată (săptămânal sau chiar zilnic), companiile din Uniunea Europeană vor păși pe un „teren minat” în ceea ce privește riscurile la care se expun prin ignorarea (intenționată sau nu) a masurilor aplicate și prin omisiunea unor acțiuni de cunoaștere a partenerilor de business. Nu vor fi afectate doar prin prisma unor sancțiuni ale statelor unde își desfășoară activitatea, ci și din punct de vedere al reputației, care afectează indicatorii valorici în cazul companiilor listate la bursa. Departamentele de compliance au resurse limitate de cunoaștere a beneficiarului real al unor entități din afara spațiului UE, fapt care le vulnerabilizează pe termen mediu și lung.
Mai mult, pachetul de măsuri economice al Uniunii Europene, în special excluderea Rusiei din SWIFT, va genera blocaje de ordin financiar pe întreg lanțul pentru companiile locale care își păstrează relațiile comerciale în Rusia.
Cum se pot proteja companiile locale
În contextul războiului dintre Rusia și Ucraina, este necesar ca managerii să verifice companiile cu care colaborează, pentru a reduce riscurile comerciale, precum cel de neîncasare a creanțelor sau de insolvență.
„Recomandăm managerilor companiilor din România să fie mult mai atenți la partenerii cu care lucrează, cu atât mai mult cu cât suntem cu mult în urma statelor dezvoltate economic, acolo unde managementul riscului, cultura prevenției și de compliance sunt principii de business, iar companiile au la îndemână instrumente de verificare a identității clientului/partenerului. Accesarea serviciilor de background check și due dilligence sunt necesare, în acest context, cu atât mai mult cu cât informațiile referitoare la lista de sancțiuni sunt disparate, sunt actualizate periodic și este dificil pentru o companie să urmărească zilnic/săptămânal aceste actualizări”, spune Dan Rusu, Senior Partner Corporate Intelligence Agency, menționând că lipsa unor acțiuni de cunoaștere a partenerilor se poate transpune în pierderi financiare și reputaționale greu de cuantificat în acest moment. „Apreciem că ar trebui instituit un mecanism de avertizare transparent, poate chiar într-un parteneriat public-privat, în vederea identificării, încă din faza de început a colaborării, a unor indicii că partenerul sau beneficiarul final este o entitate aflată pe lista de sancțiuni”.
Top 10 produse achiziționate de România din Rusia
Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), România importă din Rusia, în cea mai mare parte, păcură, gaze, cocs, minereuri de fier, oțeluri aliate, îngrășăminte minerale sau chimice, huilă, bare și tije laminate la cald, hârtie, cartoane și lemn. Valoarea schimburilor comerciale a scăzut în 2020 cu 36% față de 2019 și a fost cu 37% sub nivelul din 2011, ajungând la peste 2,6 miliarde de euro, respectiv 1,8% din total, potrivit datelor INS.
