Vlad Andriescu
”Ultimii ani au supus întreaga societate unui test de rezistență: pandemie, război, criză energetică, inflație record, dobânzi tot mai mari, astfel că pesimismul exprimat în actualul sondaj nu este surprinzător. Totuși directorii generali din România sunt mai încrezători în evoluția economiei naționale decât în cea a economiei globale, având în vedere că 62% dintre aceștia estimează încetinirea pe plan local față de 75% care anticipează declinul la nivel global. Deși percepția față de situația macroeconomică s-a înrăutățit, liderii din țara noastră sunt mai optimiști în privința companiilor pe care le conduc, mai mult de jumătate anticipând creșterea afacerilor în următorul an, ceea ce înseamnă că și-au construit strategiile luând în calcul o potențială scădere a economiei”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.
Creșterea economică pentru România, în 2023, este estimată la 2,6% de Banca Mondială , la 3,1% de Fondul Monetar Internațional (FMI) și la 1,8% de Comisia Europeană care prognozează creșteri mai lente pentru întreaga UE (de 0,3%) sau pentru statele din regiune: Bulgaria (1,1%), Ungaria (0,1%) și Polonia (0,7%).
Conform sondajului, economii dezvoltate precum Franța, Germania și Marea Britanie au așteptări mai pesimiste pentru perspectivele de creștere internă decât ale economiei globale, comparativ cu Statele Unite, Brazilia, India și China.
40% dintre executivi cred că organizațiile lor nu vor mai fi viabile economic peste 10 ani dacă se mențin condițiile actuale.
Această tendință a fost punctată în special de respondenții din sectoarele telecomunicații (46%), producție (43%), sănătate (42%) și tehnologie (41%).
Prin comparație, 27% dintre directorii generali din România au această părere despre firmele pe care le conduc, deși prevăd la rândul lor multiple provocări, în următorii 10 ani, pentru profitabilitatea industriilor din care fac parte.
În ceea ce privește perspectiva de creștere a afacerilor în următorul an, procentul directorilor generali foarte încrezători în dezvoltarea afacerilor la nivel global s-a situat la 42%, reprezentând cea mai mare scădere de la criza financiară din 2008-2009.
Top trei preocupări: inflația, volatilitatea macroeconomică și conflictele geopolitice
Dacă în urmă cu un an, riscurile cibernetice și pentru sănătate erau principalele preocupări, în 2023, impactul inflației (40%) și volatilitatea macroeconomică (31%) atât pe termen scurt, cât și în următorii cinci ani, reprezintă cele mai mari îngrijorări.
La rândul lor, directorii din România percep inflația ca fiind principalul risc pentru dezvoltarea afacerilor (48%), urmat de conflictul geopolitic (42%) și volatilitatea macroeconomică (38%).
Directorii executivi reduc costurile, dar evită concedierile sau diminuarea salariilor.
Ca răspuns la provocările economice pe termen scurt, executivii spun că iau măsuri pentru a stimula creșterea veniturilor și a reduce costurile. Este interesant că, deși 52% dintre respondenți au început să reducă costurile, doar 19% au înghețat angajările și 16% au redus numărul de angajați, în timp ce 60% nu intenționează să reducă personalul în următoarele 12 luni. Această abordare contrastează puternic cu cea din criza financiară din 2008 când aproximativ de două ori mai mulți anticipau reduceri de personal pe termen scurt. În același timp, 80% nu intenționează să reducă salariile, pentru a putea păstra talentele și a reduce plecările. Datele sondajului sugerează că directorii executivi evită să facă concedieri și din cauza experienței recente cu fenomenul "marea demisie".
CEO Survey 2023 explorează opiniile a peste 4.400 de directori din întreaga lume, inclusiv din România. Raportul integral al CEO Survey 2023 pentru România va fi public în luna martie.
