1. ”Cumperi unul, primești unul gratuit” – reclamele false

Ai putea crede că escrocii se folosesc de reclamele false la orice bunuri, fie ele bijuterii, haine, electronice, mobilier, doar în perioada sărbătorilor. Atunci doar explodează.

Ele sunt prezente pe tot parcursul anului sub diferite forme: lichidări finale, iei unul, primești unul gratuit, nu rata oportunitatea, comandă înainte să dispară.

Aceste reclame pe care le vedem și pe site-uri obscure și în social media promit bunuri pe care ni le dorim, la o calitate bună, la prețuri reduse, creând în noi acel sentiment de oportunitate, de urgență. Dar scopul scam-erilor este doar unul singur: să păcălească victimele să cumpere produse de calitate slabă și să ofere informații sensibile de pe carduri pentru a le fura banii.

Cea mai simplă metodă de apărare? Nu cumpăra decât de pe site-uri de încredere.

Investitorii specializați în food și HoReCa se aliază sub umbrela Food Angels Hub

  1. Joburi false – escrocherii cu locuri de muncă

Escrocii vizează din ce în ce mai mult utilizatorii cu oferte false de locuri de muncă – în special escrocheriile cu ”taskuri” (sarcini) care păcălesc oamenii de rând să depună criptomonede în schimbul unor câștiguri fictive.

Echipa Bitdefender scrie că doar în Statele Unite, pierderile raportate din cauza escrocheriilor cu locuri de muncă s-a triplat în perioada 2020-2023, iar în prima jumătate a anului trecut depășiseră 220 de milioane de dolari.

Ce sunt mai exact aceste escrocherii cu sarcini? Încep cu un SMS sau un mesaj pe WhatsApp în care ni se prezintă oferta unui job online care implică o activitate simplă și repetitivă pentru ”promovarea unui produs” sau ”optimizarea” unui serviciu.

De acolo, victimele sunt direcționate către o platformă online unde inițial chiar primesc mici plăți pentru banale activități întreprinse, făcând escrocheria credibilă.

CFO Insights: cum te ajută externalizarea unui CFO să planifici și să gestionezi finanțele startup-ului tău

Dar, pe măsură ce escrocheria evoluează, li se va cere victimelor, așa-zișii angajați, să depună bani pentru a finaliza următorul set de sarcini, mereu cu promisiunea că vor primi mai mulți bani înapoi, dar banii odată trimiși nu mai sunt recuperați.

De exemplu, există chiar și un astfel de scam pentru a primi sarcini simple de la Netflix: să scrii review-uri scurte pentru filmele de pe platformă.

E o metodă ce seamănă cu varianta online a fraudelor de tip Caritas care au convins oamenii să depună bani în schimbul unor câștiguri imediate.

Apărarea? Nimeni nu-ți dă bani ușor, știi cât de greu muncești pentru veniturile tale. Și nu răspunde la cereri de tipul ăsta pe SMS sau WhatsApp.

  1. Fraudă romantică – ”falsul Brad Pitt”

Omul este un animal social: caută compania celor din jur. Poate de aceea suntem și ușor de manipulat când vine vorba despre dragoste. Fix ceva de care se folosesc oamenii răuvoitori de pe internet care folosesc escrocheriile romantice pentru daune atât financiare, cât mai ales emoționale.

Mai țineți minte faimosul Tinder Swindler? Ei bine, escrocheriile romantice lasă victimele nu doar falite, ci și cu traume foarte mari din punct de vedere emoțional, putând să dureze chiar și ani întregi până când persoanele își vor recăpăta încrederea în cei din jur.

Pentru acest tip de scam vin cu exemplele a doua femei care au crezut că stau de vorbă cu niște actori foarte îndrăgiți de noi toți, doar pentru a descoperi că au fost manipulate și au devenit victimele unor escrocherii extrem de bine elaborate.

De exemplu, în unul din cazuri, escrocul a intrat în legătură cu femeia pe o pagină dedicată fanilor unui serial și a continuat cu un val de mesaje afectuoase schimbate pe WeChat și Telegram, care au condus în cele din urmă la exploatarea financiară a femeii.

Femeile din exemplele noastre au pierdut 375.000, respectiv 1,5 milioane de dolari, și, acum suferă și din punct de vedere emoțional și sentimental.

Cum te aperi? Dacă chiar ești convinsă că Brad Pitt e cel care-ți scrie, spune-i să vină să vă întâlniți față-n față. Are sigur bani de un avion privat. Altfel, vedetele nu au nevoie să se împrumute de la noi.

  1. Tech support – ”de la Google suntem”

Hackerii au reușit să găsească o metodă prin care să falsifice adresa Google, să ocolească mecanismele de protecție ale mailurilor și să pară că utilizatorii chiar primesc mesaje semnate și livrate de la Google, de exemplu.

În primăvara acestui an, experții în securitate cibernetică de la Bitdefender atrăgeau atenția că a apărut o nouă schemă de phishing care folosește e-mailuri false trimise de pe o adresă Google contrafăcută și se temeau că și cei mai experimentați utilizatori de internet ar putea fi induși în eroare de autenticitatea mesajelor.

Corpul mailului conținea o citație urgentă de la o autoritate legală, care solicita "conținutul contului Google".

Mailul includea și o secțiune denumită "Google Support Case", unde atacatorul adăugase un link. Acesta părea legitim, fiind găzduit pe un domeniu aparținând Google.

Google a recunoscut vulnerabilitatea și a luat măsuri pentru remedierea acesteia.

Cum te aperi? E complexă asta. Verifică adresele de mail, nu crede ceea ce ți se spune, întreabă pe cineva mai priceput și instalează o soluție de securitate.

  1. Poliția în acțiune și BNR

Trebuie să menționăm și una dintre înșelătoriile care a circulat foarte mult în România de la începutul acestui an, în care infractorii cibernetici se dau drept polițiști sau angajați ai BNR.

Găsiț aici cronica foarte bine documentată a unei astfel de înșelătorii și vă povestim pe scurt cum arată schema:

  • primești un telefon de la cineva care se recomandă drept agent de Poliție și ți se spune că cineva a vrut să obțină un credit în numele tău
  • ca să-ți câștige încrederea, falsul agent îți trimite și o poză cu o legitimație falsă pe WhatsApp și apoi vrea să te pună în legătură cu un așa-zis specialist al Băncii Naționale a României, care garantează sumele din contul tău dacă vor fi furate.
  • ți se face legătura cu un alt operator care încearcă cu orice preț să aibă acces la telefonul sau calculatorul tău - prin instalarea unei aplicații cum ar fi Team Viewer, care oferă acces de la distanță pe un dispozitiv al unui utilizator, sau prin partajarea ecranului tău.

Scopul final: ca să-ți vadă datele cardului și să-ți ia banii.

Protecția? Băncile nu vorbesc pe WhatsApp, Poliția te cheamă la secție. Nu da crezare acestor cereri urgente prin telefon sau prin aplicații precum WhatsApp sau Signal.

Pentru a evita să devii victimă a unor astfel de escrocherii, urmează câteva sfaturi simple:

  1. Verifică sursa, să fie de pe site-uri oficiale ale magazinelor
  2. Fii sceptic față de oferte nerealiste. Ce e prea bun să fie adevărat de obicei e fals.
  3. Inspectează adresa web - dacă are greșeli sau e un domeniu ciudat, nu e un site oficial
  4. Folosește unelte de securitate cum ar fi Bitdefender Link Checker, Bitdefender Scamio sau instalează soluții precum Bitdefender Ultimate Security. Avem linkuri în descriere pentru toate.