Florin Cașotă
Astfel, progresul înregistrat de femei pe piața muncii ar putea reveni în acest an la nivelul înregistrat în 2017. Indicele analizat este estimat să scadă cu 2,1 puncte între 2019 și 2021 și va începe să recupereze abia din 2022, când va recâștiga doar 0,8 puncte.
”Pandemia a venit cu multe restricții, a închis afaceri, grădinițe și școli, ceea ce a contribuit la pierderea multor locuri de muncă. Mai mult, școala online a implicat și necesitatea de a sta acasă cu copiii, ceea ce a afectat în special femeile. Fie că vorbim despre consecința pierderii locurilor de muncă, reducerii veniturilor sau pur și simplu stresului adițional general de munca de acasă, grija pentru sănătatea familiei, etc., femeile sunt mult mai vulnerabile. Cercetările arată că întreruperile în carieră au un impact negativ pe termen lung asupra perspectivelor femeilor pe piața muncii, de multe ori ele întorcându-se pe poziții cu calificări reduse și salarii mai mici. De aceea, este esențial ca atât la nivel guvernamental, cât și de companie să existe programe de incluziune și dezvoltare pentru femei. Nu este vorba despre discriminare pozitivă, ci despre recunoașterea aportului social și economic indirect, dar esențial, pe care femeile și mamele, în special, îl aduc omenirii”, a declarat Oana Munteanu, Director Consultanță în Resurse Umane PwC România.
În 17 din cele 24 de țări OCDE care au raportat o creștere globală a șomajului în 2020 - femeile au fost cele mai afectate. Comparativ cu 2019, rata anuală a șomajului OECD în 2020 a crescut cu 1,7 procente puncte pentru femei (de la 5,7% în 2019 la 7,4% în 2020) și 1,5 puncte procentuale pentru bărbați.
Datele colectate în raportul PwC arată că la nivel global, 40% dintre femeile care lucrează (aproape 510 milioane) sunt angajate în sectoare foarte afectate de COVID-19, precum turismul, divertismentul și servicii de recreere, comerț și produse alimentare. Comparativ, 37% dintre bărbații lucrează în aceste sectoare.
În România, deși în decembrie rata șomajului la bărbați a depășit-o cu 0,5 puncte procentuale pe cea a femeilor (5,1%, față de 4,6%), gradul de ocupare este mai mare la bărbaţi, de 74,9%, faţă de 56,9% la femei, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
Pentru a anula problemele provocate de COVID-19 femeilor care muncesc, până în 2030, progresul către egalitatea de gen trebuie să fie de două ori mai rapid decât rata sa istorică.
Clasamentul Women in Work Index 2021
Primele locuri în topul țărilor cu cele mai mari progrese pe piața muncii pentru femei sunt deținute de Islanda, Suedia și Noua Zeelandă, în timp ce ultimele poziții aparțin Mexicului, Coreei de Sud și Chile.
Dintre țările din Europa Centrală și de Est, Slovenia ocupă locul cel mai înalt (poziția 4). Polonia s-a clasat pe locul 11, Ungaria pe locul 18, iar Estonia pe locul 19. Republica Cehă și Slovacia se află doar în ultima treime a listei, clasându-se pe locul 22 și respectiv pe locul 26.
